Scădere: Datele oficiale privind execuția bugetară pe primele două luni ale anului 2026, publicate recent de Ministerul Finanțelor, scot la iveală o realitate îngrijorătoare, mascată parțial de raportările agregate. Deși cifrele cumulate par să îndulcească pastila, analiza detaliată a lunii februarie indică o deteriorare semnificativă a consumului și a veniturilor fiscale provenite din activitatea economică internă.
Scădere: Accizele s-au prăbușit în februarie
Ministerul Finanțelor a prezentat o scădere de doar 0,95% a veniturilor din accize pe primele două luni, însă realitatea din teren este mult mai dură, potrivit stiripesurse.ro. Această cifră este rezultatul unui ianuarie încă pozitiv, care a beneficiat de pe urma consumului ridicat din luna decembrie 2025.
Dacă analizăm strict luna februarie 2026, încasările din accize au fost de 3,227 miliarde lei, față de 3,532 miliarde lei în aceeași lună a anului trecut. Aceasta reprezintă o scădere de 8,64%, un semnal clar de contracție a consumului de carburanți, tutun și alcool, într-un context în care Guvernul Bolojan refuză să intervină asupra taxelor.
TVA și consumul: O încetinire vizibilă sub presiunea prețurilor
Nici la capitolul TVA situația nu este mai roz. Deși pe hârtie există un avans de 20,6% la două luni, ritmul de creștere a încetinit brusc în februarie, ajungând la 16,8%. Această temperare survine în ciuda faptului că prețurile ridicate și creșterea cotei de TVA ar fi trebuit să umfle artificial încasările statului. Scăderea ritmului indică faptul că românii au început să își restrângă drastic cheltuielile încă din prima parte a anului.
Buget susținut de fonduri externe, în timp ce investițiile interne sunt la pământ
Veniturile bugetului general consolidat au urcat la 103,727 miliarde lei, însă această creștere de 15,7% nu este meritul economiei locale. „Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori au crescut cu 80,9%, iar cele aferente PNRR au înregistrat un salt de 164%”, conform datelor oficiale. În schimb, veniturile fiscale interne au o dinamică mult mai lentă.
Mai grav este modul în care Guvernul a reușit să raporteze un deficit bugetar mai mic, de 0,70% din PIB. Prețul plătit a fost sacrificarea investițiilor publice. „Cheltuielile de capital au fost de 3,370 miliarde lei, față de 6,375 miliarde lei în perioada similară din 2025, ceea ce înseamnă o scădere de 47,1%”, se arată în execuția bugetară. Practic, statul a tăiat investițiile la jumătate pentru a masca lipsa de eficiență în colectarea taxelor și scăderea activității economice.
Ați dori să analizăm impactul acestor cifre asupra județului Olt sau să vedem ce spun experții despre o posibilă rectificare bugetară negativă?
