Mureș, Bacău, Bihor și Dolj înregistrează cele mai multe nașteri la fete sub 15 ani, se arată într-un comunicat dat publicități marți de Organizația „Salvați Copiii”. Legea actuală permite educația sexuală doar din clasa a VIII-a și doar cu acordul scris al părinților.
Alte două județe din Oltenia se află la polul opus, cu cele mai puține cazuri de maternitate timpurie.
Copile cu copii: Dolj, printre județele cu mame minore
România se confruntă cu o realitate socială dură: din cele 143.637 de nașteri înregistrate în 2024, un număr de 13.018 provin de la mame cu vârsta între 15 și 19 ani. Mai grav, în 601 cazuri, mamele au vârsta sub 15 ani, conform datelor INS prezentate de Organizația „Salvați Copiii”.
Distribuția geografică a acestui fenomen indică zone critice unde intervenția statului este minimă. Județele cu cele mai multe nașteri la fete sub 15 ani sunt:
- Mureș – 60 de nașteri
- Bacău – 34 de nașteri
- Bihor – 31 de nașteri
- Dolj – 29 de nașteri
- Brașov – 27 de nașteri
La grupele de vârstă sub 15 ani și 15 – 19 ani, pe primele locuri se situează județele:
- Mureș (813 mame)
- Brașov (657)
- Dolj (568)
- Bihor (567)
- Constanța (541).
La polul opus, județele cu cele mai puține cazuri de maternitate timpurie sunt Gorj (127), Tulcea (130) și Mehedinți (145).
Aproape în totalitatea cazurilor, sarcina în perioada minoratului nu a fost una planificată, ci un eveniment neașteptat, trăit traumatic de către mamă, potrivit comunicatului.
Barierele legislative și lipsa educației în școli
Datele reflectă eșecul sistemului educațional și legislativ. Actuala Lege 272/2004 limitează accesul la educația pentru sănătate, permițând predarea acesteia abia din clasa a VIII-a și condiționând-o de acordul părinților.
„Abordarea educațională în domeniul sănătății poate juca un rol esențial în combaterea fenomenului maternității la vârste tinere. Chiar și în situații de sărăcie, deținerea cunoștințelor despre prevenirea sarcinilor nedorite poate contribui semnificativ la reducerea acestui fenomen”, explică Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
De asemenea, în regiunile cu niveluri extrem de scăzute de dezvoltare economică, din care provin mamele adolescente, predomină dependența de asistența socială furnizată de către stat, ceea ce determină practic o perpetuare a unui sistem economic bazat pe subzistență.
Este imperativ să se pună accent pe măsuri de prevenție, cu scopul de a facilita accesul la informații și servicii de asistență socio-medicală, precum și de a reintegra social și școlar fetele care au devenit mame la o vârstă fragedă.
Surse de informare nesigure pentru adolescente
Cercetările arată că, deși 66% dintre minore susțin că au primit informații despre educația sexuală, aproximativ 30% dintre acestea se bazează pe surse neoficiale precum rude sau prieteni, ceea ce duce la o înțelegere greșită a riscurilor.
Soluțiile propuse de Organizația „Salvați Copiii”
Organizația activează deja în peste 400 de comunități rurale, oferind sprijin concret prin:
- Echipe integrate: Asistenți medicali și sociali care monitorizează gravidele vulnerabile.
- Caravane medicale: Acces la ecografii și analize pentru fetele din zone defavorizate.
- Aplicația INFOMama: Prima resursă digitală din România pentru informarea gravidelor.
- Reforma Legislativă: Propunerea ca educația pentru sănătate să devină obligatorie încă din învățământul preșcolar.
Comparație internațională: Modelul Danemarcei și al Olandei
În timp ce România are o rată de 34 de nașteri la 1.000 de adolescente, Danemarca înregistrează doar 4 la 1.000. Secretul? Educația sexuală obligatorie introdusă încă din 1930.
Olanda predă educație sexuală adaptată vârstei încă de la grădiniță, abordând deschis, într-un cadru științific, subiecte despre corp, relații și consimțământ.
În Croația, educația sexuală a devenit obligatorie ca rezultat al unei susțineri puternice din partea părinților (70%) și al adolescenților (80%). Aceste țări nu au înregistrat un debut mai timpuriu al vieții sexuale în rândul tinerilor, dimpotrivă, informația corectă și furnizată la timp îi ajută pe adolescenți să ia decizii responsabile.
O meta-analiză UNESCO din 2021, care a cuprins 155 de țări, a arătat că educația sexuală comprehensivă reduce cu până la 50% ratele de sarcini nedorite la adolescente, indiferent de contextul cultural sau religios.
Salvati Copiii susține că o reformă legislativă coerentă trebuie să fie însoțită și de o strategie interministerială mai largă, care să includă pregătirea și formarea continuă a cadrelor didactice, elaborarea unor materiale validate științific și adaptate cultural și integrarea specialiștilor din domeniile sănătății și psihologiei în procesul educațional. De asemenea, organizația propune ca părinții și comunitățile să fie activ implicați, nu ca „filtru de blocare”, ci ca parteneri informați și sprijiniți prin programe de educație parentală.
Citește și: Dascăli din Oltenia, în topul educației rurale
