Băsescu: Scutul de la Deveselu nu oprește rachete iraniene

Delia Pătru
Băsescu: Scutul de la Deveselu nu oprește rachete iraniene
Băsescu: Scutul de la Deveselu nu oprește rachete iraniene

Scutul de la Deveselu este destinat rachetelor balistice intercontinentale, nu atacurilor tactice curente, spune Traian Băsescu. Protecția directă împotriva rachetelor iraniene este asigurată de sistemele Patriot și de tehnologia franceză de la Midia.

Băsescu: Scutul de la Deveselu nu oprește rachete iraniene
Băsescu Scutul de la Deveselu nu oprește rachete iraniene

Scutul de la Deveselu vs. rachetele iraniene

Fostul președinte Traian Băsescu a analizat recent contextul tensionat din Orientul Mijlociu, oferind detalii tehnice esențiale despre modul în care România este, de fapt, protejată în cazul unui conflict extins.

Deși este adesea menționat ca principalul pilon de apărare, fostul șef al statului a clarificat rolul specific al instalației din județul Olt. Conform acestuia, scutul de la Deveselu are o destinație strategică diferită de amenințările imediate de tipul celor lansate recent în regiunea Golfului.

„Tot acest sistem este destinat să lovească rachete balistice care au ca destinație lovituri în Europa sau chiar rachete intercontinentale pe care sistemul le distruge în stratosferă”, a explicat Băsescu, scrie hotnews.ro


Ce sisteme protejează de fapt România?

Pentru amenințările tactice și rachetele cu rază scurtă sau medie, România se bazează pe alte resurse:

  1. Sistemele Patriot: Cele trei baterii aflate în dotare.
  2. Sistemele franceze: Amplasate strategic pe zona Midia, pe litoralul românesc.

„Nu scutul de la Deveselu ne va feri de rachete iraniene, ci sistemul Patriot pe care îl avem și sistemul franțuzesc amplasat pe coastă”, a subliniat fostul președinte la postul B1 TV.

Eșecul de intelligence și „propaganda ieftină”

Traian Băsescu nu a ezitat să critice modul în care administrația de la Washington, sub conducerea lui Donald Trump, a gestionat comunicarea privind capacitățile militare ale Iranului după „Războiul de 12 zile” din 2025.

Subestimarea Iranului

Fostul președinte consideră că Iranul a demonstrat o reziliență surprinzătoare. Declarațiile conform cărora instalațiile nucleare ar fi fost distruse complet s-au dovedit a fi eronate.

  • Dezinformare: Băsescu susține că publicul a fost victima unei propagande care a prezentat Iranul ca fiind epuizat militar.
  • Strategie: Critica sa vizează și serviciile de informații, care s-au concentrat pe monitorizarea liderilor (precum ayatollahul Ali Khamenei) în detrimentul anticipării mișcărilor tactice de amploare.

Implicarea Europei și pericolul nuclear

În ciuda criticilor, Băsescu consideră necesară intervenția pentru stoparea ambițiilor nucleare ale Teheranului. Un Iran dotat cu arma atomică ar reprezenta un risc existențial nu doar pentru vecini, ci și pentru întregul continent european.

„Este bine că cineva s-a hotărât să pună capăt programului nuclear al Iranului. Un Iran care ar fi deținător de arme nucleare ar fi un mare pericol”, a conchis acesta.

MApN: Scutul de la Deveselu asigură protecția antibalistică

MApN a emis un comunicat oficial duminică, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, oferind asigurări cu privire la siguranța cetățenilor români.

Deși riscul este minim, Armata României a luat măsuri preventive. Instituția precizează că forțele sale asigură supravegherea mediilor aerian, naval, terestru, informațional și cyber.

„Militari și specialiști civili se află zilnic, 24/7, în servicii de permanență și de intervenție”, subliniază reprezentanții ministerului.

Totodată, Armata și-a „ajustat postura și s-au dispus măsuri de creștere a vigilenței și de pregătire a sistemelor care completează forțele de reacție imediată”.

author avatar
Delia Pătru
Delia Pătru s-a dedicat jurnalismului de aproape 18 ani. Dacă primii ani au format-o in presa scrisa, ultimii 8 ani, în rolul de editor online la Jurnalul Olteniei, au învățat-o cum să aducă știrea mai aproape de oameni, în timp real. Crede cu tărie că, indiferent de suportul pe care citim, hârtie sau ecran, calitatea informației rămâne principală.
Distribuie acest articol