Noua ordonanță adoptată de Guvern pentru reducerea cheltuielilor în administrația publică locală stârnește îngrijorare în teritoriu. Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt, a analizat impactul acestor măsuri, subliniind că, deși forul județean nu va avea probleme, adevărata criză se va resimți în comunele mici, unde aparatul administrativ este deja la limita supraviețuirii.
Marius Oprescu: Consiliul Județean Olt nu este afectat de tăieri
În ceea ce privește instituția pe care o conduce, Marius Oprescu dă asigurări că activitatea nu va fi perturbată. Acesta a explicat că politica de angajări a Consiliului Județean a fost una prudentă de-a lungul timpului, evitându-se supraîncărcarea schemei de personal.
„Conform ordonanței actuale, Consiliul Județean Olt, am spus-o încă de atunci de când era forma în transparență, nu este afectat pentru că niciodată Consiliul Județean nu a angajat personal astfel încât să fim cu o organigramă încărcată și stufoasă. Deci cu siguranță la Consiliul județean acest lucru nu se va întâmpla”, a declarat Marius Oprescu.
Riscul de blocaj în comune: Șapte oameni pentru o întreagă localitate
Situația devine însă critică atunci când analiza coboară la nivelul unităților administrativ-teritoriale de mici dimensiuni. Liderul forului județean consideră că reducerea posturilor în localitățile care au oricum puțini angajați va face imposibilă prestarea serviciilor publice către cetățeni.
„În general cele mai afectate sunt primăriile mici pentru că acolo organigrama nu este foarte mare. Din 14 posturi, dacă dai 30% la o parte, rămâi cu 9 inși, cu tot cu primar și viceprimar. Dacă dai primarul și viceprimarul la o parte, care sunt alegi locali, rămâi cu 7 persoane care urmează să facă administrație publică locală într-o localitate. Să știți că e foarte greu. Noi am susținut de fiecare dată că acest lucru nu e corect pentru că e foarte greu”, a afirmat Marius Oprescu.
Un secretar la mai multe localități: o soluție nerealistă
Marius Oprescu a detaliat structura minimă necesară pentru funcționarea unei primării, arătând că anumite roluri sunt indispensabile și nu pot fi comasate fără a genera riscuri juridice majore pentru aleșii locali. Acesta respinge ideea că funcționari esențiali, precum secretarul, ar putea deservi mai multe localități simultan.
„Unul trebuie să fie secretarul – și aia e o poveste în care poți să pui un secretar la mai multe primării, să fim cu toții de acord. Primarii, viceprimarii, președinții de consilii judeţene, ca să intră în aceeași categorie, nu trebuie neapărat să aibă nu știu ce pregătire necesară. Ei sunt aleşi de comunitate fără să li se ceară o diploma. Dacă n-ai secretarul lângă tine în fiecare moment când iei decizi într-o primărie, riști să-ți prinzi urechile. Și atunci e clar că asta e o poveste că putem să ținem un secretar la cinci comune. Contabilul trebuie să-l ai, secretarul trebuie să-l ai, casierul nu poate fi același cu cel care încasează impozitele și taxele locale. Uitați-vă că deja rămâi cu șapte persoane angajate, sunt foarte puțini”, a explicat Marius Oprescu.
Concluzii privind aplicarea noilor măsuri
Deși au existat runde de negocieri înainte de adoptarea formei finale, actul normativ a intrat în vigoare, iar administrațiile sunt obligate să se conformeze regulilor de austeritate.
„Cele mai afectate, repet și sintetizez, sunt primăriile mici. În rest, asta este situația. În momentul de față aici ne aflăm. Au fost niște discuții, niște negocieri, ordonanța este dată, va trebui să o punem în aplicare”, a adăugat Marius Oprescu.
