Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a anunțat o poziție tranșantă în favoarea sectorului agricol românesc, la Reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană. Întâlnirea a fost dedicată discuțiilor cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune și Acordului UE-Mercosur.
Oficialul român nu a semnat Memorandumul transmis de Ministerul Economiei privind Acordul UE-Mercosur și a solicitat garanții suplimentare pentru ca produsele din afara spațiului comunitar să respecte aceleași standarde riguroase ca cele impuse agricultorilor români.
Florin Barbu cere garanții pentru protejarea producției interne
Ministrul a explicat că prioritatea sa este protejarea intereselor fermierilor autohtoni în fața unei competiții care ar putea deveni neloială fără reglementări stricte.
„Am cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii noștri și menținerea unei politici agricole comune echitabile, care să ofere un sprijin real fermelor și satelor românești! Sunt alături de fermierii români și nu am semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur.
Am transmis și comisarilor europeni că este obligatoriu ca acest Acord să garanteze că importurile din state terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din UE, inclusiv în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului, utilizării pesticidelor sau bunăstării animalelor.
Este datoria noastră să ne asigurăm că produsele care intră pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru”, a declarat ministrul Florin Barbu.
Clauze de suspendare a importurilor
Șeful de la Agricultură a menționat și că a cerut introducerea unor mecanisme de salvgardare în textul Acordului UE-Mercosur. Acesta propune ca acordul să poată fi suspendat în două situații critice:
- Dacă se constată o depășire a volumului de importuri în condiții preferențiale cu 5% față de media ultimilor 3 ani;
- Dacă se constată o afectare a prețurilor cu mai mult de 5% față de media ultimilor 3 ani.
„În acest sens, fiecare stat membru trebuie să aibă posibilitatea să licențieze operatorii economici care realizează operațiunile de import-export de produse agroalimentare”, a adăugat ministrul Agriculturii.
România se opune integrării PAC într-un Plan Unic
O altă bătălie importantă se dă pe arhitectura viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) post-2027. Ministrul Florin Barbu se opune categoric ideii de a integra bugetul agriculturii într-un Plan Unic sau Fond Comun, cerând ca PAC să rămână o politică distinctă, bazată pe cei doi piloni.
În plus, acesta a criticat lipsa de transparență a Comisiei Europene în ceea ce privește alocările financiare, solicitând cifre clare și un document oficial, nu „scrisori și fițuici”, care nu au nicio valoare din punct de vedere juridic.
„Am cerut retragerea documentului publicat în luna iunie privind Cadrul Financiar Multianual post-2027 și publicarea unui nou document care să conțină sumele clare ce revin fiecărui stat membru. PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurată pe doi piloni, capabilă să susțină veniturile fermierilor și investițiile necesare. Susțin în continuare caracterul voluntar al plafonării și degresivității plăților, menținerea regulii N+3, simplificarea indicatorilor de performanță și eliminarea condiționalității sociale”, a subliniat Florin Barbu.
Solicitări privind taxele de carbon și îngrășămintele
Nu în ultimul rând, ministrul a abordat și problema Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), un subiect sensibil pentru costurile de producție agricolă.
„Am solicitat excluderea îngrășămintelor de la aplicare sau amânarea aplicării mecanismului pentru acest sector, până la operaționalizarea sistemelor de referință și achiziție, având în vedere rolul lor esențial în asigurarea producției și securității alimentare”, a conchis ministrul Agriculturii.
