Copilul mănâncă prea puțin sau refuză mâncare. Un subiect aproape obsesiv, care nu lipsește niciodată din discuțiile dintre părinți, este cel despre alimentația micuțului.
Întrebarea este: mănâncă prea puțin față de ce? Față de cât își dorește părintele sau față de cât ar trebui să mănânce la vârsta lui?
De ce refuză copilul mâncarea? Explicațiile specialiștilor
Un aspect de care mulți părinți nu țin cont este acela că un copil mic are un stomac mic, iar porțiile trebuie adaptate. Apoi, pofta de mâncare a copiilor mici variază și din cauza creșterii, dar și din cauza nivelului lor de activitate.
După vârsta de un an, creșterea încetinește, prin urmare necesarul caloric scade față de perioada de bebelușie, scrie totuldespremame.ro
Lupta pentru putere la vârsta de 2 ani
Vârsta de 2 ani este marcată de dezvoltarea emoțiilor. Melanie Potock, logoped pediatru, explică: „La această vârstă, un copil învață că are mult control asupra comportamentului părinților… Respingerea alimentelor este o modalitate de a-și exercita puterea”.
Ce poți face dacă cel mic refuză alimentele?
O altă situație pe care părinții nu și-o explică este aceea în care copilul este atras de o mâncare, o acceptă și o consumă cu plăcere, iar a doua zi o refuză categoric.
Este obișnuit ca un copil să adore un aliment azi și să îl refuze mâine. Acesta este un mod de a-și arăta independența.
„Pofta de mâncare a copilului scade și mai mult dacă ajunge să fie presat să mănânce”, conform totuldespremame.ro.
Secretul soluției: Fără presiune și diversitate în prezentare
Dr. Rowell sfătuiește părinții să continue să ofere alimentele refuzate: „Le va accepta din nou NUMAI dacă vei continua să i le oferi”.
- Nu pune presiune: Nu insista cu „încă o linguriță”.
- Schimbă modul de prezentare: Dacă refuză legumele, pune-le pe o pizza; dacă refuză laptele, oferă-i griș cu lapte și gem.
Copilul și aversiunile față de gusturi și texturi noi
Mulți copii au o aversiune naturală față de aromele puternice, un avantaj evolutiv moștenit.
Karen Le Billon, nutriționist, afirmă: „Dacă îi vei oferi în continuare numai ceea ce preferă, este puțin probabil ca micuțul tău să depășească această gamă limitată de arome”.
Specialiștii recomandă diversificarea treptată a gusturilor acestor copii. Ca exemplu, dacă îi plac pastele cu unt, prepară-i-le cu ulei de măsline. Odată ce le acceptă, adaugă puțin parmezan. Sau: pe felia de pâine pune-i cremă de pește cu unt; la început cu mai mult unt, apoi crește cantitatea de pește. Biscuiții oferă-i cu ciocolată și cu bucățele mici-mici de mere. Ori cu sosuri/piureuri de fructe.
Uneori, respingerea are legătură cu abilitatea de a mesteca sau cu sensibilitățile senzoriale:
- Sensibilitate tactilă: Refuzul alimentelor umede.
- Sensibilitate vizuală: Evitarea anumitor culori (regimul alimentar „alb”).
- Dezvoltarea aparatului de masticație: Karen Le Billon notează: „Dinții, maxilarele și mușchii… sunt încă în curs de dezvoltare și s-ar putea să nu simtă controlul când alimentele sunt în gură”.
Motive medicale și emoționale de luat în seamă
Dacă micuțul nu are poftă de mâncare, cauzele pot fi:
- Constipația sau problemele dentare (erupții, afte).
- Îmbolnăvirile (febră, tuse) sau oboseala excesivă.
- Tulburările emoționale (absența unui părinte).
- Lipsa unui program de mese și gustările prea dese.
Cum convingi copilul să mănânce? Strategii practice
- Masa în familie: Copiii sunt mult mai interesați de gusturi noi când văd părinții mâncând același lucru.
- Implicarea în bucătărie: „Implicarea copilului în pregătirea mesei ajută, deoarece va putea experimenta mâncarea fără să fie nevoie să o mănânce”, spune Potock.
- Poziția corectă: Folosește un scaun cu suport pentru picioare. „Copiii mici pot mesteca mai eficient atunci când mușchii trunchiului sunt susținuți”, explică Le Billon.
- Regula celor 20 de minute: Stabilește o limită de timp. Dacă nu mănâncă, strânge masa cu calm, fără a oferi alternative până la următoarea masă.
Când trebuie să te adresezi medicului?
Dacă cel mic este vioi și se dezvoltă conform graficelor de creștere, nu ai motive de îngrijorare. Totuși, consultă pediatrul dacă:
- Nu se dezvoltă corespunzător.
- Acceptă un număr extrem de limitat de alimente.
- Refuză grupuri întregi de alimente timp de mai multe săptămâni.
