Toxina botulinică în recuperare: Tratamentul gratuit pentru spasticitate, explicat de specialişti

Ionut Jifcu
Toxina botulinică în recuperare
Toxina botulinică în recuperare

Percepția publică privind toxina botulinică este adesea limitată la utilizarea sa în procedurile cosmetice, însă realitatea medicală este cu totul alta pentru pacienții care suferă de afecțiuni neurologice grave.

În cadrul celei de-a XIV-a ediții a Școlii de Boli Rare pentru Jurnaliști, eveniment desfășurat la București în perioada 12-13 decembrie, a fost adusă în discuție importanța vitală a acestei substanțe în procesul de recuperare medicală. Specialistul care a clarificat aceste aspecte este Conf. Univ. Dr. Marius Popescu, medic specialist medicină fizică și de reabilitare la Spitalul Elias din Capitală.

Toxina botulinică: Necesitate medicală, nu moft estetic

Medicul a explicat că, în recuperarea neurologică, toxina botulinică nu este un moft, ci o necesitate terapeutică decontată de stat. Rolul ei este crucial pentru a relaxa mușchii care rămân blocați într-o stare de contracție permanentă, numită spasticitate, stare care apare frecvent după un accident vascular cerebral (AVC) sau traumatisme majore.

„Folosim toxina botulinică decontată prin program național nu doar pentru estetică, ci pentru relaxarea mușchilor spastici”, a declarat Dr. Marius Popescu în timpul prezentării sale.

O fereastră de oportunitate pentru recuperare

Specialistul a subliniat că injecția în sine nu vindecă boala de bază, ci oferă terapeuților și pacienților un timp prețios pentru a lucra eficient. Mecanismul este unul fiziologic precis, care permite mușchiului să iasă din starea de încordare extremă.

„Aceasta blochează acetilcolina și relaxează mușchiul timp de aproximativ 4 luni, timp în care noi putem lucra kinetoterapie pentru a câștiga funcționalitate”, a explicat Dr. Marius Popescu.

Această perioadă de patru luni este crucială. Ea permite kinetoterapeutului să mobilizeze membrul afectat, să prevină deformările ireversibile și să reînvețe creierul și mușchii cum să funcționeze corect. Fără această relaxare indusă medicamentos, terapia fizică ar fi mult mai dureroasă și mai puțin eficientă din cauza rezistenței opuse de mușchii spastici.

Importanța anatomiei funcționale în injectare

Unul dintre cele mai interesante puncte atinse de medicul de la Spitalul Elias a fost diferența dintre a cunoaște anatomia teoretică și a înțelege cum funcționează mușchii în mișcare.

Exemplu tehnic: evitarea erorilor de injectare

Medicul a oferit un exemplu concret despre cum o injectare greșită poate face mai mult rău decât bine, dacă nu se ține cont de funcția complexă a fiecărui mușchi.

„Un exemplu tehnic: mulți pacienți cu AVC stau cu mâna în flexie și pronație. Pentru a corecta, nu injectăm mușchii la întâmplare. Deși bicepsul este un flexor, el face și supinație. Dacă injectez bicepsul, risc să pierd supinația”, a avertizat Dr. Marius Popescu.

Expertiza medicului este cea care face diferența între un rezultat bun și pierderea unei funcții. Dr. Popescu a detaliat cum alege mușchii țintă pentru a obține exact efectul dorit de relaxare, fără a compromite alte mișcări necesare pacientului.

„De aceea, preferăm să injectăm mușchiul brahial, care este flexor pur, sau rotundul pronator. Trebuie să știi anatomie funcțională, nu doar descriptivă”, a completat Dr. Marius Popescu.

Accesibilitate și expertiză la nivel național

În finalul intervenției sale din cadrul evenimentului de la București, medicul a ținut să precizeze că acest tratament este accesibil gratuit pacienților români. Totuși, el a atras atenția asupra unei probleme sistemice: expertiza necesară nu este uniform distribuită în țară.

Tratamentul necesită o evaluare atentă a deficitului pacientului, indiferent dacă boala de bază este una rară sau una comună, precum accidentul vascular.

„Eu injectez de 10 ani. Există medici, dar distribuția geografică e inegală. Toxina este gratuită prin program național. Problema centrelor dedicate strict bolilor rare este că e greu să susții un centru cu un număr mic de pacienți per patologie. Un medic de reabilitare se axează pe deficit, care e numitorul comun, indiferent de boala rară din spate”, a menționat Dr. Marius Popescu.

author avatar
Ionut Jifcu
Are peste 16 ani de experienţă în presă, perioadă în care a acoperit cele mai diverse domenii, de la eveniment la politică, şi în care a văzut tot ce se putea vedea. A bifat colaborări cu Mediafax sau Realitatea PLUS, iar de curând experimentează ce înseamnă realizarea de emisiuni TV. Ne promite, însă, că prima sa dragoste - presa scrisă - n-o va lăsa niciodată
Distribuie acest articol