După cazurile profesorilor încătușați după ce au întreținut relații sexuale cu eleve minore, Liceul de Arte „Marin Sorescu” din Craiova este zguduit de un nou scandal. O fostă directoare, o angajată din secretariat, un portar și o femeie de serviciu sunt acuzați că ar fi luat împrumuturi uriașe de la mai multe C.A.R.-uri, folosind adeverințe suspecte. Poliția cercetează cazul.
Mai multe cadre didactice și angajați ai Liceului de Arte „Marin Sorescu” din Craiova se confruntă cu executări silite pentru datorii care, susțin ei, nu le aparțin. Conform declarațiilor unei surse din cadrul instituției, întreaga poveste ar fi început în anul 2018, când mai mulți salariați ar fi fost convinși să gireze împrumuturi pentru colegi, fără să știe că vor fi implicați în mai multe credite simultan.
„Mi-au spus că e un credit pe cinci ani. I-am ajutat, pentru că le știam copilul, îmi fusese elev. Abia mai târziu am aflat că împrumutul era pe zece ani și că luaseră bani și din alte locuri”, povestește una dintre persoanele afectate.
Potrivit documentelor puse la dispoziția redacției, sumele ajung la peste 600.000 de lei, iar numărul dosarelor de executare silită depășește 40 de dosare.
O schemă piramidală construită în interiorul școlii
Primul împrumut datează din 2018. Un cuplu de angajați ai liceului, el portar, ea lucrătoare în secretariat, ar fi accesat de la C.A.R. Petrila I.F.N – Sucursala Craiova 50.000 de lei fiecare, cu sprijinul unor adeverințe semnate superficial. „Mi-au spus că e pe 5 ani, dar am aflat ulterior că era pe 10. Președintele C.A.R.-ului le-a dat peste termenul legal, deși regulamentul prevedea maximum 5 ani. Au zis că așa au căzut de acord cu președintele”, explică profesoara.
Din 2022, aceleași persoane, cu ajutorul unei foste directoare și al unei femei de serviciu – au început să ia împrumuturi simultane de la aproape toate C.A.R.-urile locale: SCJUC Craiova, Arias, Electrocentrale, Top Invest, Acces, Învățământ, CFR, FORD.
Sumele variau între 25.000 și 60.000 de lei de fiecare dată. În unele cazuri, același C.A.R. a acordat două credite consecutive, deși primul era încă activ, a precizat sursa menționată.
„Ei veneau cu refinanțări peste refinanțări. Luau de la un C.A.R. să închidă altul, apoi mai făceau un împrumut nou, mai mare. Era un carusel al minciunii. Noi, giranții, nu știam că semnăm pentru datoriile altora”, povestește cadrul didactic.
Potrivit acesteia, persoanele implicate se foloseau de adeverințe false, cu semnături neautentice și rubrici nebifate, în unele cazuri. Adeverințele pentru împrumuturi ar fi fost semnate, potrivit aceleiași surse, de directorul adjunct, cu semnatura contabilului, însă fără numele complet al acestuia, ceea ce ar ridica semne de întrebare asupra legalității documentelor.
Acuzații: Fosta directoare, femeia care trăgea sforile
Din relatările sursei, reiese că totul a fost orchestrat din interior, de către fosta directoare a liceului, care ar fi folosit influența sa asupra președinților de C.A.R. și a executorilor pentru a obține sume peste limita admisă.
„Ea a fost prima care a început toată această schemă. Nimeni nu ar fi avut curajul să facă așa ceva fără ea”, afirmă sursa noastră.
Aceasta a adăugat că fosta directoare, în continuare angajată a școlii, ar fi avut propriile împrumuturi, peste 50.000 de lei, cu câte două contracte la același C.A.R.
„Nu are niciun bun pe nume. Nici casă, nici mașină. Știa că urmează să fie executată. Acum ne spune că e prietenă cu oameni politici și că nimeni nu o poate atinge”, declară sursa.
“Directorul doar contrasemnează”
Fosta directoare susține că „adeverințele de salariu sunt completate de către serviciul de contabilitate, cu datele solicitate. Conducatorul unității de învățământ (directorul) doar contrasemnează, neavând acces la datele pe care contabilul le înscrie în adeverință”.
Aceasta a mai precizat, pentru Jurnalul Olteniei, că acuzațiile sunt nefondate.
Din anul 2021 ne mai fiind conducătorul unității de învățământ nu mai aveam drept de semnatură. Nu am exercitat niciodată presiuni asupra vreunui coleg, sau angajat al instituției să comită vreo ilegalitate. Afirmațiile că aș fi luat legătura cu președinții CAR-urilor sau executori judecătorești sunt nefondate”, a menționat aceasta.
În rețea apărea și o femeie de serviciu, dispărută între timp: „Numai ea are datorii de 300.000 de lei. A plecat și nimeni nu mai știe nimic despre ea. Poliția nu o caută, iar soțul spune că nu-l interesează.”
Acuzații: Președinții C.A.R.-urilor, veriga care a permis frauda
De ce au fost posibile aceste împrumuturi multiple? Răspunsul duce direct la președinții C.A.R.-urilor, spune sursa menționată, afirmând că în loc să verifice documentele, aceștia au ales să semneze orbește. „Niciunul nu a verificat dacă persoanele respective aveau contracte pe perioadă nedeterminată. Au acordat sume maxime unor oameni fără bunuri și fără venituri stabile. A fost o complicitate tacită, un troc pe spatele nostru”, povestește pentru redacția noastră persoana păgubită.
În momentul de față, ar exista aproximativ 40 de dosare de executare silită doar la nivelul Liceului de Arte.
„Unii colegi plătesc câte 3.000-4.000 de lei lunar. Eu am achitat un dosar de 40.000, mai am unul de 52.000. Președinții n-au așteptat nici măcar finalul contractului, le-au dat direct în executare. Un împrumut care trebuia să se termine în 2027 e deja plătit în 2024, cu penalități și stres”, adaugă profesoara.
Acuzații: anchete blocate și frică în cancelarie
Femeia a menționat că au fost depuse plângeri penale, fiind deschis un dosar penal în acest caz: „Poliția a spus că cercetează. N-a fost chemat nimeni. Niciunul dintre vinovați nu a fost audiat. Noi, în schimb, primim somații pe case”.
Frica e prezentă în fiecare colț al școlii. „Ne vedem zilnic cu ei pe coridor. Râd, vorbesc, dau vina pe femeia de serviciu, care nici nu mai e. Unii colegi iau pastile de tensiune. O femeie s-a îmbolnăvit de cancer și primește scrisori de la executor că îi vinde casa. Alta are copii și nepoți în același acoperiș. Nu știu cum vor rezista.”
Profesorii simt că sistemul i-a abandonat. „Am fost înșelați. Ni s-a abuzat încrederea, bunătatea. Noi am crezut că ajutăm, iar acum plătim pentru minciunile altora. Cu bani, cu sănătate, cu ani din viață.”
„C.A.R.-urile care calcă pe cadavre”
Cei care au analizat cazul vorbesc despre o fraudă piramidală, organizată meticulos: patru persoane luau împrumuturi de la zeci de instituții, se girau reciproc, iar când banii dispăreau, vina cădea pe giranți.
„Deci așa a funcţionat. Piramidal, cum a zis un avocat. Au făcut totul
piramidal. Mi-a zis că e un mod de fraudă … piramida lui nu știu cine. Nici nu știam că există așa ceva.”
„Măcar să asculte o lume întreagă și să nu mai facă ce am făcut noi. Să nu mai ajungă nimeni în situația noastră, pentru că aceștia președinți de C.A.R-uri n-au mamă, n-au tată. E clar, pentru bani și pentru… Calcă pe cadavre, familii, nu-i interesează că se distrug familii întregi. Că rămân copii pe drumuri, că se bolnăvesc oameni de cancer, de inimă. Asta s-a întâmplat”, spune femeia, cu vocea frântă.
De la artă la supraviețuire
Liceul care ar fi trebuit să inspire frumusețe, creativitate și cultură a ajuns un loc al fricii și al ruinei. În cancelarie, profesorii nu mai vorbesc despre artă, ci despre executări, rate și avocați.
„Am ajuns să mă bucur că nu mi-au luat casa. Atât. Să mă bucur că încă am unde dormi…Aici nu mai e vorba de bani. E vorba de suflete. De oameni care au crezut unii în alții și au fost trădați”, ”, mărturisește cadrul didactic.
Într-un liceu al artelor, unde ar trebui să se vorbească despre frumusețe, se vorbește astăzi despre faliment, frică și boală.
„E strigător la cer, credeți-mă. În fiecare zi mă duc și mă închin și nu-mi dau seama de ce se intampla.”
Dincolo de cifre, dincolo de ilegalități, rămâne întrebarea care doare: cum a fost posibil ca un liceu de artă , un loc menit să cultive frumosul , să devină scena unui astfel de spectacol grotesc? Cât valorează, azi, o semnătura pusă în numele prieteniei? Și ce preț plătește cultura, atunci când valorile morale sunt îngropate sub tone de hârtii și de rușine?
Cei care altădată le vorbeau copiilor despre armonie, despre creație, despre frumusețea unei lumi care se construiește prin artă, trăiesc acum o disonanță tragică. Într-un liceu unde muzica trebuia să vindece suflete, sunetul dominant este cel al telefoanelor de la executor.
Cazul de la Liceul de Artă „Marin Sorescu” din Craiova scoate la iveală posibile nereguli grave în administrarea documentelor și în acordarea împrumuturilor prin C.A.R.-uri.
Până la clarificarea situației, zeci de profesori și angajați continuă să suporte consecințele financiare ale unui mecanism care, spun ei, i-a prins într-o plasă din care nu mai pot ieși.
Cultura moare, încet, nu în sărăcie, ci în tăcerea celor care au ales să nu mai vadă.
