Un carnet manuscris ce conține 39 de crochiuri, nouă semnături și cinci note, atribuit lui Constantin Brâncuși, a fost descoperit recent într-o colecție privată din Olanda. Această descoperire a fost făcută publică de Le Figaro, care o descrie drept una cu „valoare documentară notabilă pentru istoria artei moderne”. Carnetul poartă pe copertă adresa atelierului sculptorului din Paris, „54 rue du Montparnasse Paris C. Brâncuși”, și datează din perioada 1908–1916, ani în care Brâncuși a dezvoltat formele care aveau să definească modernitatea sculpturii europene.
În ciuda entuziasmului generat, până acum nu există o confirmare oficială din partea instituțiilor muzeale sau a experților consacrați operei brâncușiene, ceea ce lasă loc și posibilității ca piesa să fie un fals, relatează urban.ro. Echipa de expertiză AFD a transmis că schițele funcționează ca studii pregătitoare pentru lucrări precum „Nou-născutul”, „Muza adormită” și „Sărutul”.
Cu toate acestea, prezența unor tehnici neobișnuite, precum cerneala chinezească pe verso-ul paginilor, a atras atenția experților. Aceasta tehnică este rar folosită de Brâncuși, iar conținutul inedit necesită o analiză aprofundată.
Procesul de autentificare
În prezent, o comisie științifică internațională este în curs de constituire pentru a studia carnetul. Scopul acestei comisii este să examineze procesul creativ sugerat de schițe și să stabilească legătura precisă cu operele sculptate ale artistului din aceeași perioadă.
Numele specialiștilor implicați și calendarul analizei nu au fost încă anunțate public. Practica falsurilor pe piața artei brâncușiene este bine cunoscută, iar orice material nou atribuit lui Brâncuși este supus unui proces riguros de verificare interdisciplinară.
Experții recunoscuți și riscul falsificărilor
La nivel internațional, autentificarea operei lui Brâncuși este asigurată de experți precum Margit Rowell, specialistă în desene, și Friedrich Teja Bach pentru sculptură. De asemenea, David Grob, cunoscut pentru studiul fotografiilor lui Brâncuși, și istoricul de artă Doina Lemny, unul dintre cei mai mari specialiști în biografia artistului, au atras atenția asupra riscului tot mai mare de falsificări.
Aceștia avertizează că apropierea anului 2028, moment în care operele lui Brâncuși vor intra în domeniul public, va crește tentativele de a pune pe piață lucrări false.
Intrarea operei în domeniul public
Conform legislației europene, operele intră în domeniul public la 70 de ani după moartea autorului, calculul făcându-se de la 1 ianuarie al anului următor. În cazul lui Brâncuși, care a decedat pe 16 martie 1957, operele vor intra în domeniul public la 1 ianuarie 2028. De atunci, lucrările sale pot fi utilizate fără acord și fără plata drepturilor patrimoniale. Până în acel moment, orice reproducere, publicare, distribuire sau comercializare a imaginilor operelor trebuie aprobată de ADAGP, societatea franceză care îl reprezintă pe moștenitorul artistului.
Punctul de vedere al specialistului Doina Lemny
Doina Lemny a declarat pentru Le Figaro că, deși nu se pronunță asupra autenticității carnetului, aceste desene „nu par convingătoare, par cel puțin bizare, dacă nu chiar false”.
Ea explică faptul că minimalismul artei lui Brâncuși duce la confuzie mulți falsificatori care nu înțeleg procesul complex de creație al artistului. Lemny a subliniat că desenul „Sărutul”, adesea reluat de Brâncuși, este o semnătură a artistului și că imitațiile nu surprind anumite detalii pe care el le introducea. Ea așteaptă cu „onestă curiozitate” argumentele specialiștilor implicați în autentificare.
Anul 2026 va fi dedicat oficial lui Constantin Brâncuși în România. Instituțiile statului, de la Parlament și Administrația Prezidențială până la autoritățile locale, vor putea organiza sau sprijini manifestări culturale, artistice și educaționale legate de viața și opera sculptorului.
