Vești proaste pentru Călin Georgescu și susținătorii săi. Fostul candidat la președinția României, susținut de Rusia, rămâne sub control judiciar. Magistrații Judecătoriei Sectorului 1 au respins, joi, contestația acestuia cu privire la măsura controlului judiciar impusă în dosarul în care este acuzat de mai multe infracțiuni, între care instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Decizia este definitivă.
„În temeiul art. 213 alin. (1) C. proc. pen., respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de inculpatul Georgescu Călin împotriva ordonanței nr. 2226/221/P/2023/d1 din data de 26.02.2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de luare a măsurii preventive a controlului judiciar. În temeiul art. 275 alin.(2) Cpp obligă pe inculpatul Georgescu Călin la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Definitivă”, se arată în decizia instanței.
Reamintim că, miercurea trecută, Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar de procurorii de la Parchetul General pe o perioadă de 60 de zile, el având mai multe interdicţii, printre care să părăsească ţara fără încuviinţarea autorităţilor judiciare, şi nu are voie să posteze pe reţelele de socializare conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.
Georgescu este acuzat că a pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduși de Horațiu Potra.
Definitvă este și decizia CEDO care a respins, joi, cererea lui Georgescu, prin care contesta anularea alegerilor prezidențiale.
”În decizia sa pronunţată astăzi în cauza Călin Georgescu v. Romania (cererea nr. 37327/24), într-o formaţiune de Comitet compusă din trei judecători, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă. Această decizie este definitivă”, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul CEDO, conform news.ro.
În document se mai menționează: ”Curtea a constatat, în special, că dată fiind structura constituţională a României, nu există niciun indiciu că atribuţiile preşedintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a «corpului legislativ» al Statului pârât, în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, «corp legislativ» cu privire la care este garantat dreptul la alegeri libere. Prin urmare, Curtea a respins capătul de cerere formulat în această privinţă”.
Curtea a decis, de asemenea, ca România nu are de ce să răspundă cu privire la capetele de cerere formulate în temeiul articolelor 6 (dreptul la un process echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de reunire şi asociere) şi 13 (dreptul la un recurs efectiv), mai arată news.ro.








