Jocuri fără depozit aparate de cazinou slot 2026

  1. Jocuri Ca La Aparate Wild North: Suma maximă pe care o poți câștiga este de 10,035 x miza ta.
  2. Jocuri Ca La Aparate Peaky Blinders - Bonusul fără depunere vă permite să creați un cont de bingo online și să începeți deja să jucați cu o anumită sumă de fonduri sau rotiri fără a fi nevoie să faceți o depunere reală.
  3. 2026 Slots Bonus Fara Depunere: Platforma este 100% sigură cu licențe în Malta și Marea Britanie.

Pariuri jocuri de cazinou 2026

Conticazino 103 Rotiri Gratuite
După dezvoltare, simbolul tot mai mare va plăti pe toate liniile din orice locație apare.
Game World Casino 50 Free Spins
Majoritatea site-urilor de jocuri de noroc oferă o varietate de metode bancare convenabile care vă permit să începeți să jucați instantaneu.
Jocul i-a amintit de unele dintre aplicațiile stupide pe care hed le joacă pe iphone, dar cu entuziasmul adăugat al unei posibile victorii.

Cazinouri online belgia

Bingo Joc Online
Luăm act de faptul că există 25 de linii, precum și 5 role.
Bonusuri Betano Casino
Iarna s-a instalat în drepturi, iar nopțile lungi și friguroase te pot face să te gândești la ce ai putea juca..
Jocuri Ca La Aparate Coins Of Egypt

Fermierii din Dolj în pragul falimentului: „Recolta este zero”

Jurnalul Olteniei

Culturile de porumb din zonele neirigate, calamitate în proporție de 100%. Cele de floarea soarelui mai au o șansă, dar situația se agravează rapid

Culturile de porumb din județul Dolj sunt compromise total în zonele neirigate, din cauza secetei prelungite. Direcția Agricolă Dolj a început centralizarea datelor din localitățile afectate, iar primele concluzii sunt alarmante.

„Cultura de porumb din zonele neirigate este calamitată în proporție de 100%. La floarea soarelui mai avem ceva speranțe să nu fie toată suprafața afectată în procent atât de mare, dar nu știm cum va evolua timpul. Mai este zona de nord a județului unde a mai plouat, dar suprafețele din zona de sud a județului Dolj, neirigate, sunt calamitate în proporție de 100%”, a declarat Cristina Vladu, șef Serviciu Inspecții din cadrul Direcției Agricole Dolj, pentru agerpres.ro.

Situația nu este mai bună nici în zonele irigabile. De peste o lună nu se mai poate iriga din Dunăre, din cauza restricțiilor impuse pe fondul scăderii drastice a nivelului apei. Fără derogări, accesul la irigații este complet blocat, pentru a se menține navigabilitatea fluviului.

„Suntem la mila Domnului”

Pe lângă porumb și floarea soarelui, în cele 23 de localități doljene în care s-au făcut centralizări sunt afectate și culturile de năut, fasole, lucernă, mazăre, muștar, plante de nutreț, secară, orzoaică de toamnă, pășuni, fânețe, dar și legume, pomi fructiferi și chiar unele suprafețe de grâu, orz, triticale și rapiță.

Ștefan Croitoru, fermier din Dolj, susține că a pierdut complet culturile de primăvară și că nu există nicio formă de despăgubire sau asigurare pentru secetă. „Culturile de primăvară sunt calamitate 100%, atât porumbul cât și floarea soarelui. Am sperat că va ploua anul acesta, dar nimic. Pentru noi, care suntem la mila Domnului în zone neirigabile, nu mai avem șanse de recuperare a cheltuielilor”, a declarat acesta pentru agerpres.ro.

Mai mult, Croitoru subliniază că pierderile depășesc 3.000 lei pe hectar, iar accesul la finanțare este aproape imposibil: „Luăm alt credit pentru culturile de toamnă și le achităm pe cele din primăvară. Băncile nu ne finanțează cu dobândă subvenționată, luăm de la IFN-uri cu dobândă de 15% pe an.”

Fermierul solicită intervenția urgentă a statului, în special în ceea ce privește parteneriatele cu băncile pentru finanțări pe termen lung și achiziția cerealelor pentru rezervele de stat: „Să nu ne lase pe mâna samsarilor și multinaționalelor, care ne-au luat grâul cu 75 bani/kg.”

Conform Direcției Agricole Dolj, în acest an au fost înființate în județ 78.345 ha de porumb, 89.611 ha de floarea soarelui și 66.892 ha de grâu, însă mare parte dintre aceste culturi sunt în pericol real. Dacă seceta continuă, fermierii doljeni riscă un dezastru agricol cu impact major asupra producției regionale.

author avatar
Jurnalul Olteniei
Distribuie acest articol