Curtea Constituțională a hotărât, marți, 1 iulie, că modificarea legislativă prin care fostului președinte Traian Băsescu i-au fost retrase anumite beneficii este contrară Constituției.
Curtea Constituțională a României a admis marți, 1 iulie 2025, excepția de neconstituționalitate ridicată de fostul președinte Traian Băsescu împotriva prevederilor Legii nr. 243/2021. Decizia a fost luată în unanimitate, scrie hotnews.ro
În urma deciziei CCR, Traian Băsescu poate primi înapoi următoarele beneficii:
- o locuință de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar
- o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu
- pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază.
Decizia CCR vine la trei ani după ce Traian Băsescu a atacat, prin intermediul Curții de Apel București (CAB), modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi.
Dispoziția legală contestată, introdusă în 2021 și aplicată din 2022, prevedea că foștii șefi de stat nu mai pot primi anumite beneficii dacă a fost stabilit prin hotărâre definitivă că au avut legături cu fosta Securitate.
Băsescu: „S-a făcut pentru un singur om”
Traian Băsescu a sugerat că modificarea legislativă prin care îi fuseseră retrase anumite beneficii de fost președinte fusese făcută chiar pentru el.
„S-a făcut pentru un singur un om. În timp ce ofițerii din Securitate au pensii speciale, pe mine… îmi luau drepturi”, a declarat Traian Băsescu, potrivit Observatornews.ro.
Cu privire la pașii de urmat pentru recuperarea privilegiilor după victoria de la CCR, fostul șef al statului a spus că trebuie să se consulte cu avocații săi.
„Să văd, o să văd. E timp să iau decizii”, a spus Traian Băsescu.
Traian Băsescu, declarat colaborator al Securității, în 2022
În 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis definitiv că fostul președinte Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică, dând declarații sub numele conspirativ „Petrov”.
Imediat după decizia instanței, fostul președinte a reacționat printr-un mesaj scurt, spunând că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de către CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, arăta CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
Traian Băsescu: „Niciodată n-am știut că mi s-a dat un nume conspirativ”
În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.
„Avem puncte de vedere total diferite, eu şi CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul”, a spus, atunci, Băsescu.
Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.
„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.
„Niciodată n-am știut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am știut că contrainformațiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluție am aflat de legatura contrainformațiilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forțelor navale, asa scrie și pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate și sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu”. Daca eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus Băsescu în fața instanței.
El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.
