Unsprezece candidaţi dintre cei 26 care şi-au depus candidaturile pentru Cotroceni îşi vor disputa cea mai înaltă funcţie în stat la alegerile prezidenţiale din luna mai.
Începând de joi, 20.03.2025, candidaturile sunt definitive, după ce au fost parcurse toate etapele şi termenele prevăzute de calendarul alegerilor, astfel că cele 11 nume se vor regăsi pe buletinul de vot.
4 independenţi şi 7 reprezentanţi ai unor partide şi alianţe – în cursa finală
Printre candidați se numără actuali și foști lideri de partid, foști membri ai Guvernului, primarul Capitalei și candidați care au participat și la scrutinul din noiembrie 2024.
În 48 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor (22 martie) se va stabili ordinea de înscriere pe buletinul de vot. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor la Biroul Electoral Central a fost 15 martie, scrie libertatea.ro
Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare
Crin Antonescu, desemnat candidat comun al coaliției de guvernare formată din PSD, PNL, UDMR și grupului minorităților, este considerat unul dintre favoriții pentru a intra în turul doi. Fostul lider liberal, care recent și-a dat demisia din partid, are o carieră politică marcată de suișuri și coborâșuri.
Antonescu a ocupat funcția de președinte interimar al României în momentul suspendării din 2012 a lui Traian Băsescu și a candidat la alegerile prezidențiale în 2009, fiind susținut de personalități importante ale societății civile, precum Doina Cornea, surorile lui Corneliu Coposu și istoricii Lucian Boia și Neagu Djuvara.
Candidatura sa actuală nu este lipsită de controverse, fiind criticat pentru acțiunile sale din trecut, în special în contextul suspendării lui Traian Băsescu din 2012.
Nicușor Dan, candidat independent
Nicușor Dan, actualul primar al Bucureștiului, și-a anunțat candidatura la președinție, deși abia a început al doilea mandat la primărie. El și-a motivat decizia afirmând că „bucureștenii nu pot trăi bine, dacă România nu o duce bine”.
Candidatura sa este însoțită de mai multe controverse, inclusiv relația cu fostul său coordonator de campanie, Matei Păun, cunoscut pentru pozițiile pro-Putin și legăturile cu companii din Rusia și Belarus. Mandatele sale la Primăria Capitalei au fost marcate de critici legate de problemele cu încălzirea și apa caldă în București, precum și de situația din Piața Unirii.
De asemenea, a fost contestat pentru închiderea Drumului Vadul Moldovei, care a afectat accesul a peste 6.000 de locuitori din zona Băneasa.
Elena Lasconi, candidata partidului USR
Elena Lasconi, candidata USR, și-a depus din nou candidatura, în ciuda faptului că unii membri ai partidului îl susțin pe Nicușor Dan.
La alegerile din noiembrie 2024, Lasconi s-a clasat pe locul doi, obținând 1.772.500 de voturi (19,17%).
George Simion, candidatul partidului AUR
George Simion a intrat în cursă după ce Călin Georgescu a fost respins de CCR. Candidatura sa face parte dintr-o strategie a mișcării suveraniste, care include și depunerea candidaturii Anamariei Gavrilă, șefa Partidului Oamenilor Tineri (POT), care ulterior s-a retras.
Simion, care nu poate intra în Ucraina și Republica Moldova, s-a clasat pe locul patru la scrutinul precedent, cu 13,86% din voturi.
Victor Ponta, candidat independent
Victor Ponta, fost premier și președinte PSD, candidează ca independent, deși a fost recent exclus din PSD pentru această decizie. El se bucură de sprijinul, neoficial, al unor membri PSD și este considerat unul dintre candidații suveraniști.
Ponta a demisionat din funcția de premier în 2015, după tragedia de la Colectiv, și a fost exclus din PSD în 2017, fondând apoi Pro România. A revenit în PSD în 2024, obținând un nou mandat de deputat.
Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, a promis că dacă va ajunge la Cotroceni nimeni nu va mai avea dosare la comandă.
„Eu garantez, ca președinte al României, că nimeni, nici Călin Georgescu, nici altcineva din politică, nu va avea dosare politice, așa cum am avut eu. Nu va fi niciodată (Călin Georgescu – n.r.) condamnat cât sunt eu președinte. Adică eu, care pe pielea mea, mama, soră, cumnat, eu nu voi accepta să mai facă dosare politice. Orice dosar (este politic – n.r.) care are legătură cu faptul că vrei să candidezi la o funcție”, afirmă Victor Ponta, potrivit stiripesurse.ro
Daniel Funeriu, candidat independent
Daniel Funeriu, fost ministru al educației, candidează ca independent. El a promis un buget record pentru apărare și reintroducerea stagiului militar obligatoriu pentru băieți. Funeriu și-a exprimat dorința de a ajunge în turul doi alături de Nicușor Dan.
Cristian Terheș, candidatul partidului PNCR
Cristian Terheș, candidatul Partidului Național Conservator Român, a contestat rezultatele alegerilor din noiembrie 2024, acuzând fraude și încălcări ale regulilor.
La scrutinul precedent, a obținut 1,04% din voturi.
Lavinia Șandru, candidata partidului PUSL
Lavinia Șandru, fostă apropiată a lui Traian Băsescu, candidează din partea PUSL, partid fondat de Dan Voiculescu. Ea a trecut prin mai multe formațiuni politice după ce a fost îndepărtată din PD în 2005.
A fost deputată în perioada 2004-2008 și jurnalistă la Realitatea TV. Șandru era coordonatoarea de comunicare a PUSL.
Silviu Predoiu, candidatul partidului PLAN
Silviu Predoiu, fost director al Serviciului de Informații Externe, candidează din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale. Într-un interviu recent, el a făcut declarații controversate despre regimul comunist din România.
Silviu Predoiu a fost prim-adjunct al directorului SIE între 2005 și 2018. A mai îndeplinit funcția de director interimar al SIE în perioadele 20 iulie-4 octombrie 2006; 19 martie-5 decembrie 2007; 8 februarie-27 februarie 2012, 23 septembrie 2014-29 iunie 2015, 26 septembrie 2016 – 3 iulie 2018.
Acesta a fondat partidul PLAN în 2022.
CNSAS a transmis în luna octombrie, după ce l-a verificat, că fostul șef operativ al SIE a fost cadru al Centrului de Informații Externe din cadrul Securității în ultimii ani ai regimului comunist, notează hotnews.ro
El a fost verificat de CNSAS pentru că și-a depus candidatura în alegerile prezidențiale din decembrie 2024. După verificări, CNSAS a transmis că Silviu Predoiu „nu a fost colaborator sau lucrător al fostei Securități în sensul legii”. Instituția face însă precizarea că fostul nr.2 din SIE „a fost cadru al Centrului de Informații Externe între 1987-1989”, lucru dovedit prin fișa de evidență transmisă de Serviciul de Informații Externe (SIE).
CNSAS transmite că, după analizarea documentelor, „au rezultat informații privind apartenența domniei sale la structurile fostei Securități, în calitate de ofițer al fostei Securității, figurând cu următoarele informații: data încadrării în Centrul de Informații Externe – 01.10.1987, gradul de locotenent major -01.10.1987”. El a activat cu numele de serviciu „Pumnea Silviu”.
În octombrie 1987 acesta a efectuat „misiuni în străinătate”, iar din 25.08.1987 a activat sub acoperire la Întreprinderea de comerț Exterior GEOMIN. În 26 decembrie 1989, Predoiu trece la Ministerul Apărării.
În final, CNSAS transmite că „întrucât nu au fost identificate documente din care să rezulte faptul că persoana verificată ar fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului” nu se poate reține calitatea de lucrător al Securității ca poliție politică.
Sebastian Constantin Popescu, candidatul partidului PNR
Sebastian Constantin Popescu, candidatul Partidului Noua Românie, s-a confruntat cu probleme legate de semnăturile depuse și de informațiile din declarația de avere.
În ciuda sesizărilor către organele de cercetare penală, candidatura sa a fost admisă.
John-Ion Banu-Muscel, candidat independent
John-Ion Banu-Muscel, fondatorul Ligii Româno-Americane din Florida, și-a depus candidatura, dar BEC a sesizat organele de urmărire penală cu privire la listele de semnături depuse, observând „elemente de similitudine între scrisul de mână al susținătorilor și semnăturile acestora”.
Calendarul alegerilor
Campania electorala va începe cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, respectiv la 4 aprilie 2025. Pe 3 mai 2025, ora 7:00, este sfârșitul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2025.
Primul scrutin al alegerilor prezidențiale din 2025 va avea loc pe data de 4 mai, iar turul al doilea tur al alegerilor va avea loc pe data de 18 mai 2025.
În diaspora, perioada de votare va începe pe data de 2 mai 2025, cu 2 zile înainte de începerea primului scrutin din România, iar pentru al doilea tur, perioada de votare din diaspora va începe la data de 16 mai 2025.
