Pe 15 ianuarie, în România este celebrată Ziua Culturii Naționale. Cu această ocazie, în Craiova se organizează o serie de evenimente culturale românești, printre care spectacole, conferințe și dezbateri.
De asemenea, muzeele vor putea fi vizitate gratuit.
Intrare gratuită la Muzeul de Artă Craiova
La Muzeul de Artă pot fi descoperite ucrările din Cabinetul „Constantin Brâncuși”, Galeria de Artă Românească, expozițiile temporare „Chipuri și vederi în opera lui Löwendal″, „Visul Marelui Fluture Negru″.
Cabinetul „Constantin Brâncuși”: Muzeul de Artă Craiova este unul dintre primele muzee din lume care a deținut o colecție de opere Brâncuși. În 1943, în Palatul Jean Mihail, se deschidea, după modelul expozițiilor universale, un eveniment de mare anvergură în epocă, „Săptămâna Olteniei”, unde au fost prezentate și trei opere de Constantin Brâncuși: Orgoliu, Cap de copil, Sărutul. Colecţia de la Craiova reflectă o etapă foarte interesantă în definirea artei care avea să îi aducă prestigiu lui Constantin Brâncuși. Traversând perioada de început, în care artistul își conturează traseul de la un figurativism de factură rodiniană, până la momentul de apogeu, din 1907, în care concepțiile sale estetice depășesc contemporaneitatea, aici se află sâmburele și chintesența artei moderne.
Galeria de Artă Românească: cuprinde cele mai importante nume ale picturii și sculpturii românești: Constantin Lecca, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Eustațiu Stoenescu, Ion Țuculescu, Corneliu Baba, Gheorghe Anghel, Dimitrie Paciurea și alții.
Expoziția „Chipuri și vederi în opera lui Löwendal″: organizată cu ocazia comemorării a 60 de ani de la moartea artistului George Löwendal (1897-1964), expoziția „Chipuri și vederi în opera lui Löwendal″ relevă forţa creatoare a acestui artist prolific, a cărui operă acoperă genuri şi stiluri diferite, de la portrete de factură expresionistă, la peisaje influenţate de lecţia impresionismului şi postimpresionismului, până la pictură religioasă neobizantină.
Expoziția „Visul Marelui Fluture Negru″ (Centrul „Constantin Brâncuși″): Alina Aldea este nume de referinţă al sculpturii contemporane româneşti, fiind laureată a Premiului pentru Sculptură 2023, decernat de Uniunea Artiştilor Plastici din România.
Programul de vizitare: orele 10:00 – 17:00 (ultima intrare la ora 16:30).
Și Muzeul Olteniei va sărbători Ziua Culturii Naționale oferind acces gratuit pentru toți vizitatorii
Publicul este invitat în număr cât mai mare să descopere patrimoniul impresionant expus în spațiile expoziționale ale celor trei secții: Secția de Istorie-Arheologie, Secția de Științele Naturii și Secția de Etnografie, precum și a celor de la Cula Cernăteștilor – Muzeul Olteniei, Cula Izvoranu Geblescu – Brabova Dolj – Muzeul Olteniei, Casa Memorială Amza Pellea.
Expozițiile temporare deschise:
Expoziția temporară –Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova ce reunește piese unicat din patrimoniul a șase muzee din țară: MUZEUL NAȚIONAL AL ȚĂRANULUI ROMÂN – BUCUREȘTI, COMPLEXUL NAȚIONAL MUZEAL ASTRA SIBIU, COMPLEXUL NAȚIONAL MUZEAL NEAMȚ, MUZEUL JUDEȚEAN BOTOȘANI, MUZEUL JUDEȚEAN DE ETNOGRAFIE ȘI ARTĂ POPULARĂ MARAMUREȘ, MUZEUL MARAMUREȘULUI – SIGHETU MARMAȚIEI.
Expoziția poate fi vizitată la Secția de Istorie-Arheologie, str. Madona Dudu nr. 14;
Expoziția temporară „Oameni și cărți. Tipografii, librării și legătorii craiovene. Începuturi”, unde puteți afla date interesante despre istoria celebrelor tipografii și librării care au funcționat în Craiova la începutul secolului XIX și care au avut un rol esențial în dezvoltarea culturii românești în secolele XIX-XX.
Vizitatorii pot studia documente, cărți, hărți și fotografii privind evoluția primelor tipografii și librării din Craiova, ce au influențat evoluția presei și viața culturală din Craiova și Olteniei!.
Expoziția poate fi vizitată la Secția de Istorie-Arheologie, str. Madona Dudu nr. 14.
Intervalul orar de vizitare la toate secțiile/structurile Muzeului Olteniei: 𝟬𝟵:𝟬𝟬 – 𝟭𝟳:𝟬𝟬 (𝙤𝙧𝙖 𝟭𝟲:𝟭𝟱, acces 𝙪𝙡𝙩𝙞𝙢𝙪𝙡 𝙫𝙞𝙯𝙞𝙩𝙖𝙩𝙤𝙧).
15 ianuarie, 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu
Pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, este celebrată și ziua lui Mihai Eminescu. În 2025 se împlinesc 175 de ani de la nașterea celui mai cunoscut poet roman, considerat cea mai influentă personalitate din literatura română.
Mihai Eminescu, născut cu numele de Mihail Eminovici, a publicat un singur volum în timpul vieții, denumit „Poesii”, în revista „Convorbirii Literare” (revista de la Iași) a societății Junimea (curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în 1863).
Născut la Botoșani, ‘poetul nepereche’ a fost și prozator, dramaturg și jurnalist, iar critica literară postumă l-a catalogat drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Având o bună educație filosofică, opera sa poetică a fost influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, dar și de marile sisteme de gândire ale romantismului – de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant, precum și de cele ale lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.
Membru activ al societății ‘Junimea’, Eminescu a fost și unul dintre redactorii renumiți ai ziarului ‘Timpul’. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar trei ani mai târziu a plecat să studieze la Viena. Cu toate că a trăit numai 39 de ani, în acest răstimp a lăsat posterității o creație literară foarte amplă – poezii, proză, dramaturgie -, dar și publicistică.
Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (care însumează aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902, scrie Agerpres.
Poetul a murit în 15 iunie 1889, la București. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.
Camera Deputaților a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, inițiat de mai mulți deputați și senatori, prin care ziua de naștere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naționale, actul normativ întrunind 175 de voturi favorabile, unul împotrivă și două abțineri. În expunerea de motive a inițiatorilor se arăta: ‘Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes național’, potrivit https://www.cdep.ro/.
Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naționale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.
Ziua de naștere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naționale și în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităților acestei țări.
