Adevărații politicieni, cei denumiți pragmatic „animale politice” se dezvăluie în momente de criză politică, economică, administrativă. În cele mai delicate situații acești oameni întorc în favoarea lor ceva ce părea total împotriva lor sau a grupului politic din care fac parte. Transformă o aparentă înfrângere într-o victorie.
PNL a încasat un scor istoric de mic la prezidențialele din noiembrie. În unele secții candidatul liberal a fost pe locul 5 sau 6 chiar. Peste o săptămână a pierdut dramatic o grămadă de paralemnari la alegerile parlamentare. A pierdut și acolo unde avea organizații vechi, candidați buni și mulți primari în funcție. În unele secții a terminat după PSD, AUR și USR.
În aceste condiții a venit la conducerea partidului – interimar Ilie Bolojan. Un om cu experiență administrativă local , cunoscut în toată țara și dat de exemplu de multe ori pentru eficiența în administrație.
Acest om a reușit să ducă PNL, în 3 săptămâni, la guvernare deși scorul partidului era mic. A obținut 6 ministere, a obținut conducerea Senatului, adică a doua poziție în stat dar și desemnarea candidatului la prezidențiale din partea PNL aducându-l din nou în prim plan pe fostul lider Crin Antonescu care are șanse maxime să obțină mandatul de președinte. Cu 13 la sută să obții șefia Senatului. Deci PNL, după două scrutinuri devastatoare, rămâne la Guvernare și poate avea primele două poziții din stat.
Ilie Bolojan va fi probabil ales în un Congres liberal lider al partidului și va rămâne în istoria modernă a acestuia ca omul care s-a descurcat de minune într-o situație foarte complicată pentru partid.
La PSD președintele partidului Marcel Ciolacu a obținut un număr mic de voturi la prezidențiale nefiind în stare să ducă partidul în turul doi ceea ce nu mai pățise PSD niciodată. Chiar dacă este adevărat că mulți pesediști au votat cu Simion sperând că astfel îl ajută pe Ciolacu scorul mic la prezidențiale, urmat de o scădere și la alegerile parlamentare păreau situații din care Ciolacu să iasă terminat politic și exclus din grupul de putere al partidului așa cum pățiseră și alți președinți ai PSD.
Ei bine, Ciolacu, acest covrigar din Buzău cum îi spun adversarii politici, acest om cu diplomă sau fără de bacalaureat, cu facultate sau fără facultate, cu limba engleză vorbită prin semene, a dovedit că are simț politic.
Prin viclenie, șiretenie, diplomație prin metode caracteristice unui animal politic de clasă (exemplare au fost mișcările prin care a anunțat că demisionează de la conducerea partidului, dar rămâne interimar până la rezolvarea crizei, asumarea rezultatului, refuzul de a face contestație asupra rezultatului deși diferența era mică între locul 2 și 3), Ciolacu rămâne premier, obține cele mai multe ministere pentru PSD, scapă de Ministerul dificil al Finanțelor pasându-l la UDMR, face o coaliție care pare să funcționeze beton, este lăudat la desemnarea ca premier de Klaus Iohannis, fostul dușman de moarte al PSD, găsește soluția perfectă cu un candidat comun la prezidențialele de anul viitor pentru a nu mai pune partidul în situația de a pierde alegerile. Negociază bine, adoptă un limbaj de calm, de siguranță, transmite publicului că urmează o situație complicată și un mandat dificil. Își păstrează astfel puterea și în partid și probabil fotoliul de premier pentru o perioadă lungă de timp deoarece nu există aparent șanse ca vreo moțiune de cenzură să dărâme acest Guvern.
George Simion a luat un scor foarte mic la alegeri, deși și el și tot AUR se așteptau să intre în finală. A terminat abia pe locul 4 în condițiile în care Diana Șoșoacă nu a putut candida și el a beneficiat și de voturile multor pesediști care credeau că astfel îl bagă în turul 2 alături de Ciolacu.
Profitând de conjunctură, s-a repliat rapid. S-a transformat în mare susținător a lui Georgescu. A devenit adevăratul lider al opoziției din Parlament. A cerut, pe bună dreptate, plecarea lui Klaus de la Cotroceni. A luat poziții publice, a fost invitat de televiziuni, a făcut spectacol în fața Cotroceniului, a refuzat să meargă la consultări cu un președinte ilegitim. Și-a consolidat poziția de lider al partidului care a dus un număr mare, mult mai mare de parlamentari în cele două Camere. În unele județe este la egalitate cu PSD ca parlamentari. Și a pregătit un tren foarte bun pentru Georgescu în cazul în care acesta va candida, iar în cazul în care nu va fi lăsat să candideze Georgescu, liderul AUR își va asuma o candidatură în numele tuturor suveraniștilor, a celor umiliți și săraci, a susținătorilor lui Georgescu.
Într-o finală cu Crin Antonescu, liderul AUR nu are ce pierde. Chiar dacă nu va câștiga alegerile, numai faptul că a ajuns în finală și că s-a luptat cu un om susținut de o grămadă de partide, îi va consolida imaginea de luptător.
Iar în final nu se poate să nu-l remarcăm pe Crin Antonescu, un om care și-a trăit toată viața ca bugetar, uneori ca bugetar de lux, cum ajunge acest animal politic ce a așteptat ani buni cu capul la cutie momentul propice, să-i aducă pe liderii partidelor europene în situația de a-i cere să candideze din partea lor.
Să vină udemeriștii cu pesediștii, dar și cu liberali în rândul cărora ai încă destui oameni care nu te înghit sau pe care i-ai jignit public, să vină toți să te roage să candidezi din partea lor la șefia statului.
Ce poate fi mai evident pentru a-l defini pe Crin Antonescu un politician de top din țara noastră. Iar dacă va ajunge președinte, acest om va reuși să pară un președinte extrem de eficient și elegant după cele două mandate ale marinarului și cele două ale dulapului săsesc. Deși toți ce-l cunosc bine și de mulți ani pe Crin îl știu ca un om foarte comod și leneș, el va pare foarte eficient și harnic.
