De o frumusețe aparte, Mănăstirea Pătrunsa, este așezată în Parcul Național Buila-Vânturarița, ascunsă în adâncul Munților Căpățânii. Fondată în anul 1740 de episcopul Climent al Râmnicului, acest complex monahal își trage rădăcinile dintr-o poveste de viață marcată de credință și sacrificiu.
Cu obște de călugări, mănăstirea se află așezată la o distanță de numai 7 kilometri de comuna Bărbătești, în județul Vâlcea. De pe drumul national DN 67, care leagă între ele localitățile Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu, pe la kilometrul 30, se face dreapta, la Bârzesti, pe drumul județean DJ 646E, cale de vreo 8 kilometri. Mai apoi, o cărare de 4 kilometri urcă lin spre schitul retras.
Ansamblu monahal de la baza muntelui, a fost construită în anul 1740, de către Episcopul Clement al Râmnicului, în amintirea faptului că aici a fost născut de mama lui. Pe numele ei Paraschiva Modoran, originară din localitatea Pietrarii de Jos, mama episcopului a trecut muntele, de frica otomanilor, și s-a sălășluit la poalele Muntelui Buila, loc numai astăzi „Pătrunsa”.
Climent, devenit episcop, și-a amintit de greutățile și miracolele mamei sale și a ales să ridice aici Schitul Pătrunsa, dedicându-l „Sfintei Cuvioase Parascheva”. Ansamblul, alcătuit din două biserici, o clopotniță și clădiri administrative, precum și chilii pentru călugări, se întinde pe o suprafață modestă, dar profund încărcată spiritual.
Mănăstirea Pătrunsa a fost distrusă în urma căderii unei stânci, aceasta fiind refăcută în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de către postelnicul Dumitru, protopopul Pietraru și postelnicul Ion Bărbătescu, probabil vrednici urmași ai episcopului Climent.
În anul 1895, mănăstirea a fost din nou părăsită și lăsată fără slujitori. Obștea monahală a renăscut pe aceste locuri abia între anii 1934-1935, biserica fiind resfințită în ziua de 23 august 1936, prin truda ieromonahului Veniamin Grigorescu.
Actuala biserica datează din secolul al XIX-lea, iar pictura este lucrată în stil Brâncovenesc, cu influențe populare. Biserica are două hramuri, și anume: Sfânta Cuvioasa Parascheva, Sfântul Ioan Teologul și Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Astăzi, mănăstirea dezvoltă o viată monahală deosebit de vie, biserica acesteia fiind declarată monument istoric.
La schit pot înnopta doar bărbații, care primesc masa și cazare în schimbul respectării regulilor interioare ale lăcașului de cult.
Mănăstirea Pătrunsa este un punct deosebit pe harta turistică a județului și oferă oportunitatea unică de a se reconecta cu natura și de a savura delicatesele locale.
