Procesul de recalculare a pensiilor era necesar pentru a corecta inechitățile din sistem. Nici o pensie nu a scăzut, iar 82% dintre pensii chiar cresc, afirmă primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.
Fost ministru al Muncii, Olguța Vasilescu a adus, în cadrul unei conferințe de presă, explicații legate de Legea Pensiilor.
„În anul 2017, când am devenit ministru, m-am ocupat foarte mult de această lege și chiar am reușit să scoatem o lege foarte bună. Am lucrat cu specialiști de la casa de pensii din fiecare județ al țării. Astfel, a reieșit acea lege 127/2019 care era aproape de perfecțiune. La vremea respectivă am simulat această lege. Am avut foarte multe discuții atunci cu Comisia Europeană, cu Fondul Monetar Internațional pe legea respectivă. Mai târziu, după apariția acestei legi în 2019 ar fi trebuit să se cumpere softul pe care trebuia să se recalculeze cele 5 milioane de pensii, iar din anul 2020 până în 2022 să înceapă recalcularea tuturor pensiilor astfel încât în anul 2022 să se intre în noul cuantum al pensiilor cu ele în plată. Din păcate, noi am plecat de la guvernare prin octombrie 2019 și s-a oprit licitația pentru soft. În anul 2020, guvernul Orban de atunci a spus cu certitudine că nu va aplica această lege a pensiilor. Mai mult decât atât, nu a făcut nici o majorare. Vă invit să citiți PNRR-ul, l-am citit și eu. Când am citit la pensii, am avut un șoc. Nimănui nu-i venea să creadă că s-a introdus așa ceva în PNRR. Că se va introduce o nouă formulă de calcul pentru absolut toate pensiile. Cel mai grav dintre toate, adică că procentul din PIB, 9,4% trebuie să fie până în perioada 2070. Cu alte cuvinte, noi ne limitam la 9,4% din PIB, în condițiile în care pe legea noastră erau 11% din PIB, iar media europeană era 13% și nu se mai putea face nici o modificare timp de 50 de ani de acum înainte. Și noi când ieșeam la pensie nu se putea face nimic, nu puteau fi majorate nici măcar cu rata inflației. Parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad-hoc al punctului de pensie. Apoi, va introduce o nouă regulă de indexare a pensiei în funcție de nivelul cheltuielilor ca procent din pib și mecanisme. Apoi se vorbește de vârsta de pensionare până la 70 de ani. Astea toate le găsiți în PNRR și o să constatați că de la ele s-a pornit această nouă lege a pensiilor. Când am intrat la guvernare acum doi ani de zile, una dintre condițiile ca să intrăm la guvernare a fost condiționată de majorări care trebuie făcute la sistemul de pensii din România. Îmi amintesc cum PNL nu voia să accepte că noi spunem în programul de guvernare că sunt doar modificări la legea pensiilor, nu că discutăm de o nouă reformă a legii pensiilor. Ei știau ce făcuseră prin PNRR. Imediat, atunci, am deschis discuțiile cu Comisia Europeană pentru a elimina în primul rând acest procent de 9,4% la pensii. Am avut o discuție cu comisarul pe Muncă, eram primar deja. Era vorba și de legea salarizării. Și acolo vor fi foarte multe probleme pentru ce și-au angajat ei prin PNRR să se întâmple.
I-am solicitat să dispară acel 9,4% din PIB, iar dumnealui a fost foarte tranșant. Nu am venit noi cu ideea asta, voi v-ați asumat-o. Nu putem să modificăm ceva ori de câte ori vine cineva la guvernare. Dacă facem asta pentru România, trebuie să facem pentru toate țările. Până la urmă, premierul Marcel Ciolacu a reușit să scoată acest 9% din PIB și acel blocaj care era până în 2070. Toată lumea recunoștea că este o prostie mare, dar o prostie asumată de statul român. Explicam de fiecare dată, este asumată, dar nu s-a discutat în guvern, nu s-a discutat cu specialiștii. Totul a fost făcut fără transparență. Așadar, a trebui să se pornească de la 0 cu o nouă lege a pensiilor care să înlocuiască legea 127/2019. De data aceasta, cu discuții la Comisia Europeană, în care nu mai puteai să vii să spui, domne, eu nu îmi asum chestiunea asta, eu nu o fac, ca ministru, pentru că erai condiționat de ce scria în PNRR”, a explicat Olguța Vasilescu.
Ea a afirmat că, după forma actuală a legii, pensiile nu scad.
„S-a ajuns la această lege care are avantajul că se merge pe contributivitate. Mai mult decât atât, totuși este o sumă de aproximativ 10 miliarde de lei anuală ceea ce înseamnă că pensiile cresc, nu mai este acel stopaj al pensiilor timp de 50 de ani. 82% dintre pensii chiar cresc. Am stat de vorbă în această perioada cu foarte mulți pensionari, aici la partid, în familia mea, peste tot, n-am întâlnit până acum persoană la care să-i fi scăzut pensia, dar este foarte adevărat, sunt persoane, mă refer aici la 17%, însă pensiile nu scad pentru că în conformitate cu articolul 144 din noua lege a pensiilor, toate pensiile care sunt recalculate, se păstrează cuantumul dinainte de recalculare în cazul în care ele sunt mai mici. Cu alte cuvinte nu a scăzut nici o pensie în România. Mai mult, din cei 803 mii din pensionari care le-au oferit un cuantum mai mic decât cele înscrise sunt 485 de mii care sunt la indemnizația minimă socială, care crește de la 1 ianuarie în fiecare an, deci nu sunt înghețate pensiile, mai sunt apoi 85 de mii la care valoarea pensiei calculate este egală cu cea anterioară și automat, de la 1 ianuarie vor avea creșteri conform legislației care prevede că va fi o creștere de actualizare cu rata inflației plus jumătate din valoarea medie a salariului și 30 de mii care au pensia recalculată mai mică, se crește și aici de la 1 ianuarie, dar în cuantumul recalculării, adică, dacă ai în plată o pensie dde 7 mii de lei, dar ție pe decizie ți-a venit 4 mii de lei, atunci la cei 4 mii se aplică rata inflației și ai o creștere pe an. Să vă mai dau cifrele exacte ca să știm despre ce vorbim. Din totalul de pensii care este 4 milioane 609 mii de pensionari, pensii majorate sunt pentru 3 milioane, adică procentul acela de 82%, pensii nemodificate, care, în urma recalculării, a ieșit aceeași pensie ca cea pe care o aveau în plată-84 de mii, număr de pensii cu diminuare, dar care în plată rămân la fel-719 mii, din care atenție, indemnizații sociale 558 de mii. Aici discutăm despre persoane care au muncit mai puțin și care nu au putut din contributivitate să ajungă la pensia minim garantată la plată. Am întâlnit multe persoane de genul acesta când am fost ministru. Apoi, creșterea pensiei medie anuală la care se adaugă și indexarea de 13,8% este de 41%. Procent sesizări raportat la decizie emise este de 0,05%, adică ce vedeți la televizor că toate lumea plânge acesta este procentul”, a mai menționat fostul ministru al Muncii.
Unele probleme au fost la Dolj, iar Olguța Vasilescu îndeamnă pensionarii care depistează modificări să facă reclamații.
„M-am interesat și la Casa Județeană de Pensii. Din datele pe care le aveau după cinci zile de la emiterea deciziilor de recalculare s-au solicitat 78 de audiențe pe care le aveau asupra deciziilor de recalculare la un număr de 144 de mii de decizii emise. Deci doar 78. Reclamații-40 de persoane în Dolj. Număr de cazuri în care se impune revizuirea este de 12, pentru că într-adevăr sunt și greșeli făcute în procesul de recalculare. La Casa de Pensii. Bine ar fi să se uite pensionarii cu cineva care se pricepe și dacă observă modificări să facă reclamații. În concluzie, legea 127/2019 era mult mai bună. Și mama care a lucrat într-o grupă de muncă a avut o majorare de 400 de lei”, a concluzionat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.
