În fiecare an, pe data de 24 decembrie, este sărbătorit Ajunul Crăciunului, o zi impregnată de tradiții și obiceiuri cu însemnătate atât în lumea ortodoxă, cât și în cea catolică. Această precursoare a marelui moment al Nașterii Domnului adună într-un amalgam plin de semnificație numeroase practici transmise din generație în generație. Ajunul Crăciunului îmbrățișează o paletă bogată de tradiții și obiceiuri, oamenii de la sate păstrându-le cu o grijă deosebită. În satele tradiționale, aceste practici au o rezonanță mai adâncă și sunt transmise cu venerație de la înaintași. Astfel, se conturează un peisaj bogat în superstiții și simboluri.
Pentru Ajunul Crăciunului, gospodinele au anume de pregătit covrigi, colaci – care, în tradiția populară, trebuie să amintească de înfășurarea unei mâini cu degetele întinse aparținând Crăciunesei, care a ajutat-o pe Maica Domnului la nașterea pruncului și căreia i-au fost tăiate mâinile. Colacii sunt pregătiți pentru colindătorii care vor veni să ureze pe la casele gospodarilor. Covrigii sunt dați colindătorilor copii. De asemenea, se pregătesc turtele, care se mai numesc și ”scutecele Domnului”, amintind de cele care au fost folosite la nașterea Mântuitorului. Acestea sunt presărate din timp cu apă călduță, cu zahăr pisat, amestecat cu nucă sau cu sămânță de cânepă. În seara de Ajun, stăpâna casei merge în ”casa mare”, așează pe masa de sub icoană o sticlă de vin roșu, la dreapta sticlei farfuria cu turte, o altă farfurie cu bob, perje (prune) fierte, iar în cele patru colțuri ale mesei câte un colac. Între cei din partea dreaptă se pune câte un fuior de cânepă despre care, spun unii, că ar fi barba lui Moș Crăciun.
Sfințirea mesei de Ajun și vestirea Nașterii Domnului
Împodobirea mesei din seara de Ajun diferă de la o zonă la alta, dar are în comun faptul că toate bucatele sunt de post. Nimeni dintre cei ai casei nu are voie să guste până ce preotul nu binecuvântează masa, nu gustă din felurile de mâncare și nu cinstește un pahar cu vin. La plecare, părintele ia banii de sub fața de masă, doi colăcei și o parte din vinul din sticlă, iar dascălii poartă traistele de colaci. Sfințirea mesei de Ajun și vestirea Nașterii Domnului este o datină veche îndeplinită de preoți și însoțitorii acestuia. În popor se spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru. E indicat chiar să se ajuneze până se ivește prima stea de seară, care amintește de steaua observată de magii de la Răsărit. Până atunci nu trebuie să se mănânce nimic și astfel omul va fi sănătos, va avea mult noroc și va fi mai demn pentru Sfânta Împărtășanie.
În seara lui Ajun, stăpânii caselor au datoria să adune de prin sat toate lucrurile împrumutate pentru că locul lor este acasă. De asemenea, fetele nemăritate roagă mamele să-l determine pe preot să zăbovească un timp pe laiță și să mănânce câte ceva, ca astfel pețitorii lor să nu întârzie. Femeia care se ocupă de colacii pentru Crăciun se duce în grădină sau în livadă și cu mâinile pline de aluat spune: ”măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”. Alte gospodine, după ce dau pâinea în cuptor, nu uită imediat să spună: ”cum e cuptorul, lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii plini de poame”.
Ce e bine să faci și ce să eviți în zilele de Crăciun
Vrei ca bolile să te ocolească în anul ce vine? Mănâncă un măr în ziua de Crăciun. Pune o nucă, o monedă şi ceva de argint în apă în care te speli, musai în ziua de Crăciun, ca să nu faci vizite pe la spitale, iar câştigurile financiare să nu te ocolească. Seara, dă-ţi cu usturoi pe frunte, la coate şi în genunchi. Să nu se ţină de tine duhurile rele.
Îţi doreşti să ai noroc? Pâinea trebuie să stea sub masă. Iar pe masa grâul pe care l-ai pus la încolţit de Sf. Andrei. Să nu lipsească plăcintă. Ca să ai un an prosper, toţi musafirii trebuie să guste din ea. Şi nu uita să pui un ban, un inel şi un degetar în plăcintă. Cine găseşte porţia cu bănuţul va avea noroc, cel care primeşte inelul va avea parte de o nuntă, iar cel care dă peste degetar va avea un an înfloritor.
Ai împrumutat lucruri? Fă bine şi recuperează-le în Ajunul Crăciunului. Altfel o să tot pierzi în lunile ce urmează.
Nu tricota, nu coase şi nu spala de Crăciun. Vine ghinionul peste tine. Şi tine bani în buzunare. Nu te panica dacă răstorni cutia cu chibrituri, dacă verşi vin pe masă, dacă îţi ţiuie urechea, dacă dai de pomană sau dacă atingi cocoaşa unui cocoşat: înseamnă noroc, noroc, noroc. Tot anul.
Nu ţi-ai găsit încă alesul? Se spune că-l poţi visa dacă după ce te-ai spălat, în noaptea de Ajun, ascunzi sub pernă un pieptene pe care l-ai folosit şi usturoi. Înainte să te culci, bate perna pentru a nu avea o scorpie de soacra şi pentru că sortitul să te peţească cât mai curând. Ia 3 frunze sfinţite şi înţeapă-le cu iniţialele a trei dintre admiratori. În noaptea de ajun pune-le sub pernă şi se spune că persoana cu care îţi vei lega destinul îţi va apărea în vis. În ziua de Crăciun poartă lenjerie roşie, nou-nouţă, ca să te iubească şi să te îndrăgească.
Ai născut de Crăciun, atunci află că odorul tu va fi călăuzit de noroc toată viaţa.
Ai planuri deja pentru Paște şi vrei să ştii cum va fi vremea? Simplu. Dacă ninge de Crăciun, atunci de Învierea lui Hristos timpul va fi frumos. De asemenea, un cer senin vesteşte un an roditor.
Crezi în farmece şi deochi? Pune în colţurile mesei usturoi şi seminţe de mac. Sub nicio formă dacă îţi iese în cale vreo broască nu o omori. Nu te va aştepta o viaţă prea frumoasă.
Nu purta pantofi noi în seara de Crăciun şi să nu îţi lipsească crenguţele de vâsc din casă. Pe 24 spre 25 decembrie, noaptea, lasă uşa larg deschisă ca să iasă spiritele rele din casa ta. Lasă o lumânare aprinsă seara în fereastră. Dacă arde toată înseamnă noroc, dacă se stinge nu-i semn bun.
De Crăciun, spun bătrânii, se deschide cerul. Cei buni îl văd pe Dumnezeu stând la masă cu îngerii şi sfinţii.
