Românii se vor prezenta de două ori să voteze în 2019, o dată în luna mai pentru a-şi trimite reprezentanţii în Parlamentul European şi încă o dată, la final de an, pentru a alege preşedintele României.
Românii se vor prezenta prima oară la secţiile de vot în luna mai, pentru a-şi alege eurodeputaţii.
Cea care a deschis lista în urmă cu cinci ani şi care deţine în prezent funcţia de comisar european, Corin Creţu, s-ar putea să nu mai obţină un loc eligibil pentru Parlamentul European, după ce a fost criticată în ultima perioadă de liderii partidului. Pe listă social-democraţilor s-ar putea afla însă actualul vicepreşedinte al PE Ioan Mircea Paşcu, liderul eurodeputaţilor PSD, Dan Nica, precum şi Victor Boştinaru.
În cursa internă a liberalilor s-au înscris mai multţi lideri ai partidului, dar şi doi dintre foştii preşedinţi, respectiv Crin Antonescu şi Vasile Blaga.
Preşedintele PNL, Ludovir Orban, a declarat că nu este sigur dacă fostul lider al partidului, Crin Antonescu, va fi pe o poziţie eligibilă pentru alegerile europarlamentare. El a mai spus că sunt 49 de liberali înscrişi în listă, iar fiecare ”are şansa lui”.
Pentru lista PNL şi-au mai depus candidaturile, printre alţii, Siegfried Mureşan, Dan Motreanu, Daniel Buda, Gheorghe Falcă şi Mircea Hava.
Lista PMP va fi deschisă, potrivit unor surse din partid, de fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, după ce fostul preşedinte Traian Băsescu a declinat propunerea partidului.
Cristian Ghinea se află pe primul loc al candidaţilor USR la europarlamentare, în cadrul votului intern fiind ales cu 13.662 de puncte acordate de membrii formaţiunii. Pe locul doi se află Clotilde Armand, urmată de Nicolae Bogdănel Ştefănuţă.
Totuşi, liderul partidului, Dan Barna, nu a exclus o listă comună cu formaţiunea politică a fostului premier, Dacian Cioloş.
Tot în 2019 vor avea loc şi alegerile prezidenţiale.
Primul care şi-a anunţat candidatura pentru Palatul Cotroceni a fost Klaus Iohannis, care a anunţat, pe 23 iunie, că este hotărât să candideze pentru încă un mandat de preşedinte al României.
Deşi nu au exclus niciodată intenţia de a-l contracandida pe actualul şef al statului, preşedinţii PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, ar putea candida ori din partea alianţei celor două formaţiuni politice, ori separat.
