Cinci din cei 13 foşti şi actuali profesori ai Şcolii Sanitare Postliceale de Stat Slatina, printre care şi fosta directoare a instituţiei, acuzaţi de luare de mită au fost condamnaţi la închisoare cu executare, marţi după-amiază, de Curtea de Apel Craiova, cea mai mare pedeapsă ridicându-se la şapte ani.
Decizia Curţii de Apel Craiova este definitivă. Faptele indicate de anchetatori s-au petrecut la sesiunile iulie şi august 2012 ale examenului de final de an.
Georgel Filip a primit cea mai mare pedeapsă, şase ani de închisoare cu executare, însă va petrece şapte ani după gratii, pentru că mai avea o condamnare cu suspendare de un an și patru luni pentru conducere sub influența băuturilor alcoolice.
Sanda Naiden și Liliana Cornelia Filișanu, fost director al Școlii Postliceale de Stat Slatina au primit o condamnare de câte cinci ani de închisoare cu executare.
Tot cu executare au fost condamnate şi Emilia Brănescu – trei ani și Aglaia Micli trei ani și șase luni.
Restul inculpaţilor au fost condamnaţi cu suspendarea executării pedepselor: Lygia Monica Moisescu – doi ani, Iuliana Hideg – doi ani şi şase luni, Angelica Lavinia Sbora – trei ani, Marian Spiridon – trei ani şi şase luni, Gigi Zamfir – trei ani şi şase luni, Angela Ciolca – trei ani, Maria Viorica Berinde – trei ani.
Maria Răduţă a primit o amendă penală de 6.000 lei pentru mărturie mincinoasă.
Potrivit reprezentanţilor IPJ Olt, cei condamnați la pedepse privative de libertate au fost ridicați deja de la domicilii și duși la Penitenciarul de Maximă Siguranță din Craiova.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Cornelia Filişanu ar fi strâns mai multe sume de bani de la elevi, la sesiunile din iulie şi august 2012 ale examenului în vederea obţinerii Certificatului de Competenţe Profesionale Nivel III avansat – specializările Asistent Medical de Laborator (AML) şi Asistent Medical Generalist (AMG). Declarativ, banii erau pentru „protocol”, pentru achiziţionarea de rechizite şcolare sau reprezentau achitarea „fondului şcolii”.
Filişanu a acceptat banii şi în două tranşe, câte una pentru fiecare sesiune de licenţă. În schimbul banilor, însă, anchetatorii spun că ea a intervenit pe lângă membrii comisiilor de examen pentru creşterea notelor elevilor „cotizanţi” şi, implicit, pentru garantarea promovării acestora la examen.
Procurorii mai spun că, de la o parte dintre elevi, Cornelia Filiaşanu a primit sume de bani suplimentare, iar în schimbul acestora le-a comunicat candidaţilor, anterior susţinerii probei la specializarea AMG, o parte din subiectele de examen, respectiv cele trei eseuri selectate de Comisia de Examinare. Mai mult, fosta directoare le-a spus elevilor să nu-şi completeze integral lucrările pentru a permite membrilor comisiilor de corectare să insereze răspunsurile corecte. Tot Cornelia Filişanu a fost cea care, susţin anchetatorii, a împărţit membrilor comisiilor de evaluare banii strânşi de la elevi. Ea a fost trimisă în judecată pentru luare de mită în formă continuată. În urma anchetei declanşate de procurori, Cornelia Filişanu a fost schimbată din funcţie, în septembrie 2012, la nicio lună după examene. În prezent, ea predă ştiinţe socio-umane la Colegiul Naţional Vocaţional „Nicolae Titulescu” Slatina.
De aceleaşi fapte este acuzată şi Emilia Bărănescu, contabil şi membru în Comisia de examen, ea primind bani atât de la elevi, cât şi de la Cornelia Filişanu.
Aglaia Micli şi Georgel Filip, membri evaluatori în Comisia pentru desfăşurarea examenului, sunt acuzaţi de procurori că au primit de la fosta directoare, Cornelia Filişanu, 400 lei (Filip) şi 500 de lei (Micli), pentru a corecta lucrările care prezentau „semne particulare”. Potrivit anchetatorilor, Filip a primit în plus şi 1.000 de lei, în calitate de profesor îndrumător de proiect, şi a dat unor elevi lucrări de proiect deja finalizate contra unor sume de bani cuprinse între 300 şi 350 de lei.
În afară de acuzaţiile de luare de mită, Aglaia Micli este acuzată şi de faptul că a permis ca, în perioada în care a corectat lucrările de la proba scrisă, să vadă aceste lucrări şi să o ajute la corectarea lor şi inculpata Sanda Naiden, care nu făcea parte din comisie. Micli a fost de acord să fie dublate notele mai multor elevi.
În rechizitoriul întocmit în acest dosar, procurorii arată cum profesorii îndrumători de proiect câştigau sume frumoase de bani chiar de pe urma elevilor pe care îi îndrumau. Anchetatorii spun că, în această calitate de îndrumător, Sanda Naiden le-a remis lucrările de proiect deja finalizate elevilor înscrişi la examenul pentru obţinerea Certificatului de Competenţe Profesionale Nivel III avansat – specializările Asistent Medical de Laborator şi Asistent Medical Generalist.
În schimbul acestui lucru, ea a primit sume de bani cuprinse între 50 şi 350 de lei. În aceşti bani a intrat şi comunicarea către elevi, înainte de a fi afişate, a notelor obţinut la examen. Angelica Lavinia Sbora (fostă Sora), alt profesor îndrumător de proiect, a reuşit să scoată sume frumoase de bani vânzând către elevi lucrări de licenţă în schimbul a 350 de lei, fiecare. Mai mult, ea a luat de la o elevă 100 de lei pentru a-i accepta acesteia proiectul de licenţă.
Procurorii mai arată în rechizitoriu şi că Maria Viorica Berinde, profesor îndrumător de proiect pentru elevii care urmau să susţină examenul de absolvire a Şcolii Postliceale Sanitare de Stat Slatina în august 2012, a pretins şi primit de la elevi sume diferite de bani, între 100 şi 350 lei, pentru întocmirea proiectului de licenţă sau în schimbul ajutorului dat în întocmirea de către ei a acestui proiect.
De asemenea, în calitate de membru evaluator în comisia pentru desfăşurarea examenului – specializarea AMG, Berinde a primit sume de bani nejustificate de la fosta directoare Filişanu, ulterior finalizării corectării lucrărilor. Chipurile, banii ar fi constituit remuneraţia pentru prezenţa sa în comisia de corectare. Unul dintre inculpaţii din acest dosar, Maria Răduţă, a fost trimisă în judecată pentru mărturie mincinoasă. În calitate de martor, ea a făcut declaraţii în contradicţie cu cele date, în cursul urmăririi penale, de ceilalţi martori şi suspecţi din dosar. Mai mult, ea a negat şi practicile „neortodoxe” ale fostei directoarea Cornelia Filişanu.
