Simpozionul Ştiinţific Internaţional “Stat şi societate în Europa” a luat startul ieri la Craiova în sala Acad. Dinu C Giurescu” a Bibliotecii Aman. Manifestarea culturală se află deja la a VII-a ediţie. Profesori, cercetători, personalităţi ştiinţifice din Grecia, Serbia, dar şi din alte zone ale României au venit la Craiova să-şi prezinte lucrările academice din mai multe domenii, precum istorie, ştiinţe sociale, monarhie. Comunicările ştiinţifice abordate pe parcursul simpozionului sunt: Monarhie şi cultură în România, Conlucrarea Bisericii Ortodoxe Române cu Armata României, Misterele monumentului funerar de la Amfipoli susţinut de un profesor universitar din Salonic, O bibliotecă într-o bibliotecă.
Am ajuns la cea de-a VII-a ediţie a simpozionului internaţional “Stat şi societate în Europa”, ca de fiecare dată, în spatele nostru s-a aflat CJ Dolj prin domnul preşedinte Ion Prioteasa, dumnealui a fost mereu alături de noi, în manifestarea unor astfel de evenimente, nu este nici uşor, nici foarte greu, pentru că avem nevoie de sprijin într-o lume mereu în mişcare în care dorinţele sunt foarte multe, de cele mai multe ori, cultura pare să atârne foarte greu de bugetele locale. Iată că am reuşit să organizăm cea de-a şaptea ediţie a unui simpozion care tinde să devină unul de referinţă în lumea academică românească.
A declarat Lucian Dindirică, director Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”
Evenimentul ese organizat sub egida Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, dar şi cu sprijinul CJ Dolj.
Pe de altă parte, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean, secretarul Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a declarat:
Simpozionul Stat şi societate în Europa desfăşurat la Craiova a devenit unul de tradiţie pentru mediul universitar şi academic, prilej de dezbateri ştiinţifice pe o tematică interdisciplinară destul de vastă. Pe lângă subiectele ce ţin strict de istoria trecutului, s-au adăugat în timp şi cele din domeniile diplomaţiei, culturii, relaţiilor internaţionale şi studiilor europene, ştiinţelor politice, dreptului internaţional, astfel încât academicieni, cercetători, profesori universitari, doctoranzi să-şi poată prezenta propriile preocupări de specialitate şi rezultatele obţinute. De asemenea, ca în fiecare an, vor participa oaspeţi de seamă din străinătate, oferind acestei manifestări ştiinţifice dimensiunile ei internaţionale. Este, în egală măsură, o modalitate de interacţiune între specialişti din domenii înrudite şi de promovare a valorilor comune.
Monarhie şi cultură în România
«Regele făcea politică în cabinetul lui, nu a ieşit la rampă să-şi înjure adversarii»
Dr.Georgeta Filitti, profesor la Universitatea din Bucureşti a expus lucrarea “Monarhie şi cultură în România”. A vorbit despre perioada monarhiei din Ţara Românească ca o perioadă de binefacere pentru România, foarte diferită de regimul politic actual.
Vreau să purtăm o discuţie despre o perioadă absolut remarcabilă din istoria României în care îndrăznesc să spun că s-a întâmplat un miracol. Multiplele calităţi ale poporului român s-au întâlnit cu un spirit de disciplină, de ordine şi seriozitate al unui neamţ şi din această combinaţie avea să iasă România modernă. E vorba de venirea pe tronul Ţării Româneşti în 1866 a Principelui Carol de Hohenzollern, chiar acel moment rămâne absolut pilduitor pentru cum înţelegem noi, românii să ne conducem, suntem nechibzuiţi, repeziţi, ne entuziasmăm în prima clipă, o lăsăm mai moale şi lucrurile ies aşa. Vă spun lucrurile acestea pentru că Alexandru Ioan Cuza este obligat să abdice şi deşi ne-am răsculat, am conspirat, am decis înlăturarea lui şi când a fost vorba ce punem în loc, ne apucăm să dăm hotărâri la tribunale, tribunalele dau hotărâri în răstimpul acesta, până în aprilie 1866. Dumnezeu veghează asupra noastră. Venirea princepelui de Hohenzollern trebuie să o socotim la modul general o binefacere pentru România. În răstimpul de 48 ani ai domniei regelui Carol s-au întâmplat multe, război de independenţă, război balcanic, în care România e arbitrul balcanilor, economia se consolidează, se modernizează, suntem în fruntea ţărilor Balcanice. Cel mai mult a contat cultura, mă refer la cultură ca o stare de spirit, dirijată de Carol I, pentru că de la început acest principe, monarh, a înţeles un lucru, rolul regelui nu este să se îmbogăţească, să se audă vorbind ci să se afle întotdeauna printre supuşii lui, să le cunoască nevoile încontinuu, să intervină şi mai ales într-o ţară ca România care este peste măsură de încântat să discute, să bârfească şi să facă politică. Această vrajbă care ne caracterizează pe români şi trebuie să recunoaştem această trăsătură se cerea temperată, domolită. Cum a reuşit Carol să ne facă să rămânem şi ce am ajuns până cel de-al doilea război mondial. A fost un adevărat noroc pentru România acest rege, faptul că a rămas în fruntea ţării, înseamnă că noi am construit fără să ne dăm seama aproape România modernă pentru că omul acesta a făcut politică, dar a făcut-o în cabinetul lui, măsurat şi de fiecare dată când le-a spus că mergem la dreapta, stânga asta pentru că politica externă a fost numai apanajul lui, le-a spus sub formă de sentinţe. Niciodată nu a ieşit la rampă să-şi înjure adversarii, să facă glume, glumiţe, totdeauna a rămas distant, a rămas arbitru.
A declarat prof.univ.dr Georgeta Filitti
Comunicările ştiinţifice continuă şi în cursul zilei de astăzi.
