Maglavitul s-a îmbrăcat vineri în straie de sărbătoare. De Izvorul Tămăduirii, cunoscuta Mănăstire din localitate serbează praznicul. Sute de credincioşi au fost prezenţi la slujba Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.
Mănăstirea de la Maglavit îşi serbează unul dintre hramuri de Izvorul Tămăduirii, zi în care comuna de la malul Dunării devine loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi din toată ţara.
Eu am două familii din Bucureşti pe care le găzduiesc, an de an. Nu se duc la vreun hotel din Calafat, vin şi stau la noi, deja se împlinesc 10 ani de când vin aici. Se roagă la Sfântul, pentru că le aduce noroc.
Mărturiseşte Ion Popa, un localnic din Maglavit
Vineri, chiar dacă vremea nu a fost una prielnică, curtea Mănăstirii de la Maglavit a fost, ca de obicei, arhiplină. Oameni din toată ţara au venit să asculte Sfânta Liturghie, care a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei.
În cuvântul de învăţătură, Mitropolitul Olteniei a vorbit despre semnificaţia sărbătorii de vineri, despre importanţa şi întrebuinţarea apei sfinţite şi despre rolul Maicii Domnului în iconomia mântuirii neamului omenesc.
Sărbătoarea închinată Izvorului Tămăduirii este aşezată în Săptămâna Luminată, după praznicul cel mare al Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Este dedicată Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pentru că Maica Domnului s-a arătat, atât prin viaţa ei curată cât şi prin naşterea minunată, izvor al vieţii. Maica Domnului a născut Viaţa, pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos care este Viaţa lumii. Maica Domnului, faţă de strămoaşa noastră Eva, a născut viaţa noastră. Astăzi, de Izvorul Tămăduirii, mulţumim Maicii Domnului, Izvorul Vieţii, tămăduitoarea vieţii noastre, cea care totdeauna se roagă pentru noi şi poartă grijă de noi.
A subliniat ÎPS Irineu
Răspunsurile la strană au fost date de Grupul Psaltic “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” al Catedralei Mitropolitane din Craiova, dirijat de prof. Victor Şapcă. La evenimentul religios au fost prezente autorităţi locale şi judeţene, printre care preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, şi primarul oraşului Calafat, Mircea Guţă.
Piatra de temelie a Mănăstirii Maglavit a fost pusă în anul 1935 de către episcopul Vartolomeu Stănescu al Râmnicului, pe locul minunii căreia i-a fost martor Petrache Lupu. Povestea ciobanului din Maglavit, căruia i s-a arătat Dumnezeu, s-a făcut cunoscută în întreaga ţară. Pe locul unde s-a petrecut minunea s-au adunat mii de oameni, mulţi dintre ei bolnavi, pentru a fi vindecaţi.
Maglavitul a fost cunoscut în ţară ca un loc de pelerinaj unde la sărbători veneau zeci de mii de oameni. Acest lucru s-a întâmplat datorită unui eveniment care a mişcat nu numai ţara noastră, ci şi credincioşii din ţările dimprejur. În anul 1935, în acest sat era un cioban cu vârsta de 28 de ani, cu frică de Dumnezeu, iar pe el l-a ales Dumnezeu să i se arate şi să le spună oamenilor să se pocăiască. Aici veneau oameni schilozi, oameni orbi, locul minunilor fiind la salcie, acolo unde este şi fântâna lui Petrache Lupu cu apă tămăduitoare.
A povestit maica Maria, stareţa Mănăstirii Maglavit
De Mănăstirea de la Maglavit şi-a legat numele şi patronul echipei de fotbal Steaua Bucureşti, Gigi Becali. După ce echipa sa a câştigat un meci de cupă europeană, Becali a promis că va participa cu bani la renovarea Mănăstirii, în care nu se mai investise niciun ban. Becali a venit la Maglavit de câteva ori, pentru a vedea cum decurg lucrările. Drept recunoştinţă, un portret al latifundiarului de la Pipera a fost pictat pe unul dintre zidurile lăcaşului de cult. La câţiva ani însă pictura a fost acoperită.
