Ediţie Specială a ales ca slogan electoral, deşi nu candidează, “Nu-i mai lăsa să fure! Votează!”
La fiecare alegeri asistăm la scene care nu au nicio legătură cu democraţia. La cele din 2012, listele electorale au fost măsluite. Mulţi alegători au aflat cu surprindere că votaseră deşi nu ajunseseră la urne. Şi morţii au ajuns, se pare, să voteze şi aşa ne-am ales cu deja celebra zicală: “Mortul nu se întoarce de la groapă, decât să voteze”.
Mai rău, directori de instituţii, bineînţeles membri de partid, că aşa e pe la noi, în cele mai multe cazuri, nu ajungi în funcţie că eşti deştept şi competent ci pentru că faci exact ce cere partidul, au mers în comune şi, împreună cu edilii locali, au ameninţat oamenii că vor rămâne fără ajutoarele sociale dacă nu votează cu cine spun ei.
Profită de bătrâni cu urna mobilă. Merg la ei la poartă şi le spun: “Nu mai veniţi până la şcoală (unde e secţia de votare) şi vă şi arăt unde să puneţi ştampila, ca să nu vă încurcaţi”.
Mai este operaţiunea “găleata”. Membri de partid bat din poartă în poartă şi le oferă oamenilor, chipurile materiale electorale, găleţi, ligheane, ori chiar pungi cu făină, zahăr, orez şi ulei.
Se dă şi banul jos pentru vot. Cum se face asta? Reprezentantul partidului pe zonă merge la om acasă, la capul familiei, îi dă milionul (în multe cazuri şi mai puţin, iar unii acceptă doar o bere). Omul ia banul şi îşi convinge familia să voteze cu un anumit candidat, partid.
Toate astea fac ca după ziua alegerilor, românii să se plângă de aleşi că nu fac nimic pentru ei. E prea târziu, răul a fost făcut. Pentru o bere şi o găleată şi-au amanetat următorii ani din viaţă, iar acum trebuie să suporte consecinţele atât ei, cât şi ceilalţi români.
Există şi oameni care merg la vot fără să fie racolaţi de partide. La fiecare scrutin speră ca de data aceea să ia decizia corectă. E o alegere pe care o fac după ce au asistat la o campanie electorală în care, ca de obicei, li s-au promis multe. Fie că au
crezut ce au auzit, fie că aleg “răul cel mai mic”, merg totuşi la vot.
Mulţi români însă, sătui de minciuni, sătui de promisiuni neonorate, sătui de traiul greu pe care îl duc, nu mai merg să voteze. Aceşti oameni nu mai vor să fie dezamăgiţi aşa că aleg să nu mai aleagă. Numai că procedând astfel le dau ocazia politicienilor să le fure voturile.
Pentru românii care nu mai cred avem următorul sfat: Votaţi! Nu aveţi pe cine? Nu-i nimic. Mergeţi la urne, invalidaţi-vă votul, nu-i mai lăsaţi să fure!
Pentru toţi ceilalţi: Votaţi, dar nu-i mai lăsaţi să fure!
Alegerea trebuie să o facă fiecare dintre noi, după propria judecată. Şi pentru a şti pe cine să puneţi ştampila de vot, în această campanie electorală
vă vom prezenta, săptămânal, cine sunt cu adevărat candidaţii Olteniei şi oamenii de lângă ei.
Alegerile pentru Parlamentul European sunt cele mai puţin interesante pentru români. Se aşteaptă o prezenţă la urne de circa 30% şi aceasta bazată pe maşinăriile de partid.
În 7 iunie 2009, doar 27,67% dintre cetăţenii români cu drept de vot au mers la vot pentru alegerea europarlamentarilor români.
Asta vine din slaba informare a românilor cu privire la ceea ce face Europa pentru noi, ceea ce fac europarlamentarii români pentru ţara noastră.
În februarie citeam un articol în Ziua de Buzău – “De ce e important să votezi la europarlamentare”. Autorul, Cosmin Şontică, a reliEfat câteva motive sugestive:
– Pentru că cei 32 de eurodeputaţi trimişi de noi la PE, pot influenţa pozitiv creşterea numărului de locuri de muncă şi libera circulaţie a lucrătorilor. În România, peste jumătate de milion de oameni sunt şomeri, aşa că locurile de muncă reprezintă o miză importantă pentru a merge la vot.
– Pentru că, prin noul acord-cadru 2014-2020, România are de primit câteva miliarde de euro, BANI NERAMBURSABILI. Sunt bani pe care îi pot accesa românii, în vederea pornirii/dezvoltării de afaceri, ceea ce înseamnă creştere economică, adică un trai mai bun.
-Pentru că legislaţia în ceea ce priveşte agricultura, economia, energia, industria cu toate ramurile ei, se elaborează la Bruxelles. România are un cuvânt greu de spus ca stat membru.
– Fraţii noştri plecaţi din ţară în speranţa unui trai mai bun sunt supuşi la munci grele şi deseori, drepturile lor sunt încălcate. Nu de puţine ori, românii au fost victima atacurilor rasiste şi xenofobe.
– Suntem stat membru UE cu drepturi depline. Am fost amânaţi privind accesul la SCHENGEN, profitându-se şi de laşitatea europarlamentarilor democraţi, majoritari în PE. E dreptul nostru să fim primiţi în Schengen, iar noi suntem datori să votăm oameni competenţi şi fideli poporului român, care au tăria de a cere Comisiei Europene ceea ce este al nostru.
Noi, nu ei!
Aş mai adăuga, lăsând la o parte dreptul Constituţional, că multe astfel de drepturi nu ne sunt respectate, că trebuie să mergem la vot pentru ca noi să fim cei ce aleg cine să ne reprezinte. Noi decidem cine să se ocupe de viitorul României în următorii ani, cine să aducă bani ţării, cine e competent să o facă. Noi, nu ei! Nu ei, pentru că ei pot trimite în Parlamentul European oameni care nu ştiu bine nici limba română, dar una străină ca să se poată înţelege cu europarlamentarii altor ţări. Nu ei, pentru că ei pot trimite în Parlamentul European oameni pe care trebuie să îi “aranjeze”: soţi, soţii, fii, fiice, amanţi, amante, neamuri şi prieteni, ori oameni de care vor să scape pentru că altfel ameninţă posturile din ţară ale altora.
În plus alegerile europarlamentare sunt un fel de barometru pentru prezidenţialele din iarnă. Aşa că, dacă aveţi nemulţumiri faţă de un anumit partid, la aceste alegeri le puteţi arăta că anunţaţii candidaţi la Preşedinţie nu sunt cei pe care vi-i doriţi.
18 milioane de votanţi, 15 partide, 8 independenţi
Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit că în listele electorale permanente, întocmite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, sunt înscrişi 18.303.915 cetăţeni cu drept de vot.
Biroul Electoral Central (BEC) a constatat rămânerea definitivă a candidaturilor depuse de către 15 partide politice, alianţe electorale şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi de către 8 candidaţi independenţi şi a stabilit ordinea pe buletinul de vot a listelor de candidaţi şi candidaţilor independenţi.
Poziţiile partidelor pe buletinele de vot pentru alegerile europarlamentare au fost stabilite de BEC, săptămâna trecută, prin tragere la sorţi.
Astfel, PDL ocupă prima poziţie pe buletinele de vot pentru alegerile europarlamentare, iar poziţia a doua este a PMP, urmat de UDMR. Alianţa PSD-UNPR-PC ocupă poziţia a patra, iar PNL este pe 5, urmat de PRM.
Pe poziţia a şaptea de pe buletinele de vot se află Alianţa Naţională a Agricultorilor, pe opt- Partidul Dreptăţii Sociale, pe 9-Partidul Noua Republică, iar pe 10- Partidul Verde.
Partidul Forţa Civică se află pe poziţia a 11-a, urmat de Partidul Ecologist Român – poziţia 12, Partidul Alternativa Socialistă – 13, PNŢCD – 14 şi Partidul Poporului Dan Diaconescu – 15.
Următoarele locuri de pe buletinele de vot vor fi ocupate de candidaţii independenţi care s-au înscris în cursa pentru alegerile europarlamentare, în ordinea depunerii acestor candidaturi, după cum a declarat preşedintele BEC.
