Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român a venit la Craiova să povestească despre trecutul, prezentul dar şi viitorul cosmonauticii. Le-a mărturisit copiilor prezenţi în sfera amplasată în centrul Craiovei despre sentimentele trăite atunci când a călătorit în spaţiul cosmic, mai ales că multe senzaţii l-au încercat în momentul lansării în spaţiu.
Expediţia pe care a efectuat-o în spaţiul cosmic în anul 1981 a fost inedită şi I-a sfătuit pe toţi cei care au ocazia să nu rateze o astfel de călătorie.
M-aş întoarce în Cosmos pentru trăirea umană pe care o ai văzând Pământul de la înălţimi extraatmosferice, desigur nu ştiu cine m-ar mai trimite acum, aştept să vină noi generaţii care să zboare. Dorinţa mea internă rămasă după primul zbor este că oricând m-aş întoarce cu mult interes în Cosmos. Am fost supuşi unei sarcine de 4G, stai pe spate, dar eşti presat în “fotoliul” cosmic, zgomotul motoarelor rachetei încetează, simţi vibraţii, apoi totul devine linişte şi pluteşte în jurul tău, ai o senzaţie de euforie, la început, apoi ai impresia că ai capul detaşat de corp, pui mână pe el şi îl apeşi să simţi că ai cap, e o senzaţie naturală, oarecum instinctivă.
A spus Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român
Le-a explicat elevilor despre diferenţa dintre aviaţie şi cosmonautică, precizând totodată cât de dificil este să pui în practică ceea ce înveţi şi cunoşti despre acest domeniu de activitate şi despre realizările marilor aviatori români şi cei care au găsit ecuaţia de bază a ascensiunii rachetelor.
Mulţi visam la ceea ce citeam în romanele science fiction, Jules Verne, care ne îndemna să zburăm spre Lună, belgianul Tintin zbura spre Lună, imaginaţia noastră s-a dezvoltat în acea vreme, am fost moştenitorul acelei imaginaţii dezvoltate. Cosmonautica îmbracă însă un aspect mult mai vast cu multe conotaţii teoretice care s-au transpus în practică prin zborurile efective ale omului, s-a început cu aviaţia, probabil vă amintiţi de pionerii aviaţiei româneşti, Traian Vuia care în 1906 s-a ridicat de la Pământ, Aurel Vlaicu care a construit avioane pe teritoriul României, Henri Coandă recunoscut ca pionerul aviaţiei cu reacţie în 1910, a construit un avion al cărui motor mergea pe principiul reacţiei. De la teoria aeronautică aplicată la aviaţie până la teorie domeniului cosmic aplicată în zborul rachetei este o oarecare distanţă. Unul dintre pionerii tehnicii rachetei este rusul Constantin Ţiolkovski care a descoperit principiul de bază al deplasării rachetei, apoi a urmat o serie de alţi doritori care au vrut să dezvolte teoria zborului cosmic şi transilvănean Hermann Oberth, considerat şi părintele navigaţiei spaţiale.
Acesta a mărturisit că lansarea în spaţiul cosmic durează 9 minute.
Lansarea în spaţiul cosmic de la plecarea la sol şi până ajungi în cosmos şi învârtirea în jurul Pământului în imponderabilitate durează exact nouă minute, o astfel de rachetă inclusiv cea cu care am zburat în 1981 ajunge la o viteză de 28.000 km/oră la o altitudine de peste 200 km deasupra Pământului şi 3000 km de punctul de distanţă la care a fost lansată, vă daţi seama ce acceleraţie trebuie să suporte omul.
A spus Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român
Dumitru Prunariu a ajuns să candideze pentru a putea face o astfel de expediţie în spaţiu din pură întâmplare.
Am ajuns dintr-o întâmplare în spaţiul cosmic, eu îmi doream să construiesc avioane, aeromodele să învăţ cum zboară avioanele în atmosferă, de aceea am devenit inginer de aviaţie. Am plecat în armată la Bacău, unde comandantul unităţii medicale ne-a întrebat cine doreşte să participe la selecţionările pentru candidaţi cosmonauţi şi mi-a spus că cel care doreşte să fie candidat cosmonaut o să fie expus unui examen medical complet gratis, aveam 24 ani am vrut să văd cum stau cu sănătatea, era incitant că ştiam că o să mergem cu un avion la Bucureşti.
A spus Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român
«Ajungând în spaţiul cosmic ai cu totul o altă perspectivă asupra lumii»
A trăit aievea experienţa de acum 33 ani. Pe lângă activitate ştiinţifică desfăşurată în cele şapte zile petrecute în spaţiu, a încercat să ducă o viaţă cotidiană, însă condiţiile de trai în Cosmos nu au fost deloc uşoare. Dumitru Prunariu a spus că organismul este de opt ori mai greu în spaţiu decât în mod normal pe Pământ.
Ajungând în spaţiul cosmic ai cu totul o altă perspectivă asupra lumii, v-aş dori să ajungeţi acolo, să vă permiteţi să plătiţi acei bani cât costă un bilet în spaţiul cosmic. Nu mai există imponderabilitate la bordul staţiei orbitale, nu mai e greutate, este plăcut pe de o parte dar e şi dificil pentru organismul uman pentru că se produc multe modificări. Această lipsă de gravitaţie modifică circulaţia sanguină, sângele nu mai este atras pe picioare, inima funcţionează la fel, sângele este pompat cu multă presiune în cap, ai senzaţii ciudate că stai cu capul în sus, în jos, dar de fapt pluteşti în imponderabilitate. Nu poţi să bei apă decât cu furtunul, prin nişte recipiente speciale, cutii de conserve, tuburi, este hrană normală dar pregătită şi conservată în condiţii speciale. Noi urmam un ciclu normal de 24 ore ca şi pe Pământ, e puţin dificil să dormi la acel nivel, acolo nu simţi nimic sub tine. După ce s-a încheiat zborul cosmic am aterizat în Kazahstan, şi după aterizare se produc modificări în organism, treci printr-o perioadă grea de readaptare la condiţiile terestre, nu poţi să mergi, să stai pe picioare, dar în câteva ore îţi revii şi după câteva zile eşti un om normal.
A povestit Dumitru Prunariu
Expoziţia “Spaţiul European”, se bucură de un real succes, organizatorii au declarat că în fiecare zi, expoziţia este vizitată de peste 7000 de oameni.
Expoziţia mai este deschisă până pe data de 27 aprilie, de luni până vineri între orele 9-19, iar în weekend între orele 10.00 – 22.00.
