Comisia Europeană (CE) arată în raportul privind progresele realizate de ţara noastră în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare că România nu a convins în lupta anticorupţie. Mai exact, purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat că există încă îngrijorări legate de independenţa justiţiei în România.
Există încă îngrijorări în legătură cu independenţa justiţiei şi există foarte multe exemple în ceea ce priveşte un grad de opoziţie la măsurile anticorupţie şi de integritate.
A afirmat Mark Gray
Mai mult, Gray a arătat că amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor în decembrie 2013 la Codul Penal “au dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei”. Comisia Europeană recomandă României ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie incluse dispoziţii cheie astfel încât să fie respectată independenţa justiţiei. În plus, trebuie să fie asigurat faptul că legislaţia anticorupţie se aplică tuturor în mod echitabil.
Cum vede premierul raportul MCV
Premierul Victor Ponta crede că raportul MCV arată că România a făcut progrese importante.
Am văzut raportul MCV. Indiferent de interpretările politice care, evident, nu vor lipsi, am văzut ce a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene – România a făcut progrese importante şi substanţiale. Suntem în continuare, din punctul de vedere al Comisiei, complet pregătiţi să intrăm în Spaţiul Schengen, decizia va fi, sigur, una pur politică a statelor membre.
A declarat Victor Ponta
Premierul a mai afirmat că amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor în decembrie 2013 la Codul Penal “au dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei”.
Ce spun DNA şi CSM
Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că raportul MCV subliniază eforturile instituţiei în lupta anticorupţie, dar şi că acestea sunt îngreunate de atacurile la adresa magistraţilor care instrumentează cauze privind persoane publice.
Referitor la Raportul Comisiei Europene privind Progresul României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dat publicităţii la data de 22 ianuarie 2014, Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să transmită următorul punct de vedere raportat la conţinutul acestui document:Raportul confirmă faptul că activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie reprezintă una din cele mai importante modalităţi în care România îşi îndeplineşte obiectivele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.Documentul subliniază că DNA a reuşit să îşi consolideze performanţa în lupta anticorupţie la nivel înalt, în pofida unor circumstanţe dificile.Instrumentarea dosarelor privind persoane cu funcţii importante a demonstrat eficienţa sistemului de justiţie din România, atât sub aspectul trimiterilor în judecată cât şi al condamnărilor. Pe parcursul anului 2013, DNA şi-a menţinut ritmul din perspectiva investigaţiilor în cazuri de mare corupţie, cu o creştere importantă a numărului de persoane trimise în judecată.Experţii europeni remarcă faptul că dorinţa procurorilor DNA de a-şi apăra instituţia poate fi privită ca o notă pozitivă a angajamentului organizaţiei de a-şi îndeplini scopul. Cu toate acestea, raportul constată obstacolele întâmpinate în lupta anticorupţie, dintre care sunt menţionate încercarea de numire procurori în funcţii de conducere fără a consulta procurorul şef al DNA, atacurile la adresa magistraţilor care instrumentează cauze privind persoane publice, precum şi maniera pripită şi netransparentă în care a fost modificat Codul Penal la finele anului 2013. Raportul confirmă utilitatea propunerilor formulate de conducerea DNA de suplimentare a numărului de poliţişti în vederea aplicării prevederilor la confiscarea extinsă şi identifică posibile probleme în aplicarea noilor Coduri, de natură să justifice o intervenţie legislativă anterior intrării în vigoare a acestor acte normative. Raportul Comisei Europene realizează într-un mod obiectiv o imagine a principalelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar român.
DNA
Şi Consiliul Superior al Magistraturii a dat un punct de vedere cu privire la raportul MCV.
Raportul dat publicităţii la 22 ianuarie 2014, reprezintă o evaluare obiectivă a evoluţiilor înregistrate în România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Este demn de subliniat că perioada de referinţă este una mai mare de un an, Comisia analizând evoluţiile nu doar de la precedentul Raport, publicat la 30 ianuarie 2013, ci şi de la Raportul dat publicităţii la 18 iulie 2012.b Ca şi în ultimele rapoarte, Comisia Europeană constată menţinerea track-recordului pozitiv la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Ministerului Public în general, şi al Agenţiei Naţionale de Integritate şi salută rezultatele Consiliului Superior al Magistraturii în îndeplinirea rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei, dar şi în eficientizarea sistemului judiciar, formarea magistraţilor şi a grefierilor, precum şi practica disuasivă a Secţiilor CSM în materie disciplinară. Se impune a fi subliniat că referirile la CSM sunt pozitive. De exemplu: „CSM este principalul apărător al independenţei justiţiei şi şi-a îndeplinit misiunea de o manieră sistematică şi profesionistă” (pagina 3, ultimul paragraf din versiunea în limba engleză); „ca urmare a criticilor CSM, s-a desfăşurat o a doua procedură (de numire), mai consensuală” (pagina 4 final şi pagina 5); „atât din punctul de vedere al formării profesionale, cât şi al publicării hotărârilor judecătoreşti motivate, Înalta Curte şi CSM au luat măsuri importante, inclusiv prin acordarea accesului tuturor judecătorilor şi grefierilor la hotărârile altor instanţe din ţară” (pagina 6); „CSM şi-a reafirmat politica sa de toleranţă zero în combaterea problemelor de integritate în cadrul sistemului judiciar” (pagina 7, paragraful 3); menţionarea indirectă a conflictului de natură constituţională iniţiat de CSM ca urmare a nerespectării de către Senat a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile (pagina 4, paragraful 3); menţionarea poziţiei corecte CSM în contextul modificărilor promovate în Parlament în decembrie 2013. Totodată, un alt aspect edificator pentru progresele înregistrate de CSM în cadrul MCV este reprezentat de faptul că Raportul din acest an conţine un număr redus de recomandări a căror implementare revine CSM, marea majoritate fiind adresate Legislativului şi Executivului. Recomandările adresate puterilor legislativă şi executivă urmăresc consolidarea în continuare a rolului CSM. De asemenea, şi celelalte recomandări sunt benefice CSM şi sistemului judiciar în ansamblu. Spre deosebire de alte rapoarte anterioare, nu există recomandări adresate exclusiv CSM, recomandările privind reforma judiciară implicând colaborarea inter-instituţională a tuturor acturilor cu atribuţii în gestionarea sistemului judiciar. Salutăm faptul că progresele CSM şi ale sistemului judiciar în ansamblu au fost reflectate de o manieră obiectivă şi cuprinzătoare în Raport. Salutăm recomandările a căror implementare va contribui decisiv la consolidarea rolului constituţional al CSM de garant al independenţei justiţiei şi va preveni orice interferenţă sau atac la adresa independenţei justiţiei. În mandatul actualei conduceri a Consiliului, vom urmări îndeplinirea acestor recomandări şi a obiectivelor pe care ni le-am propus, atât pentru întărirea capacităţii instituţionale a CSM, cât şi pentru eficientizarea sistemului judiciar. Măsurile propuse de Comisie sunt în consonanţă cu obiectivele CSM şi cu nevoile sistemului judiciar românesc, în vederea asigurării sustenabilităţii si a ireversabilităţii reformei judiciare în România, întărirea statutului judecătorului şi procurorilor, şi a consolidării statului de drept şi a supremaţiei legii. Raportul va fi discutat în şedinţa Plenului CSM din 23 ianuarie 2014, urmând a fi adoptat şi publicat un punct de vedere instituţional. De asemenea, ca şi în anii trecuţi, în perioada următoare CSM va elabora un plan de măsuri pentru realizarea recomandărilor care intră în sfera sa de competenţă.
CSM
Alte reacţii
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că raportul MCV prezentat miercuri este mai bun decât cel de anul trecut.
Este apreciat angajamentul Guvernului de a asigura conformitatea procesului de revizuire a Constituţiei cu normele europene, inclusiv prin consultarea Comisiei de la Veneţia. Sunt 18 recomandări cu accent pe reforma şi independenţa justiţiei, integritate şi combaterea corupţiei.Şase dintre acestea se referă la Ministerul Justiţiei: restructurarea curţii judiciare, în sensul desfiinţării instanţelor şi parchetelor mici; punerea la dispoziţia sistemului juridiciar a instrumentelor necesare unei bune funcţionări; publicarea hotărârilor judecătoreşti; identificarea soluţiilor necesare în procesul de valorificare a bunurilor confiscate; dezvoltarea Strategiei naţionale anticorupţie.
A spus Robert Cazanciuc
Lia Olguţa Vasilescu, pe Facebook: “Alt raport MCV scris de Macovei! Vivat DNA! Vivat ANI! Vivat Justiţia Băsistă!
