O scădere a euro amenință să afecteze și mai mult o economie care se confruntă deja cu o creștere a inflației. Iar vestea neplăcută este că scăderea monedei unice europene nu pare să se oprească deocamdată, spun analiștii citați de Deutsche Welle.
Investitorii sunt îngrijorați de o potențială recesiune în zona euro, pe fondul unor prețuri record la gaze și electricitate și al incertitudinilor legate de aprovizionarea cu gaz rusesc. Moneda unică a închis marți ziua cu o valoare de 0,9927 pentru un dolar american, potrivit datelor Băncii Centrale Europene (BCE). Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat în raport cu dolarul în peste două decenii. Actuala prăbușire a fost rapidă. Chiar înainte ca Rusia să lanseze războiul din Ucraina, un euro valora 1,15 dolari.
Înrăutățirea generală a perspectivelor zonei euro, pe fondul creșterii prețurilor la energie și a temerilor că Rusia va întrerupe aprovizionarea cu gaze naturale, trage în jos moneda comună. Dependența economiilor majore europene de gazul rusesc i-a neliniștit pe investitori, economiștii prognozând o recesiune mult mai rapidă și mai dureroasă în zona euro decât în SUA. La asta se adaugă diferența dintre nivelul ratei dobânzilor din SUA și a celor din zona euro, scrie libertatea.ro Rezerva Federală a SUA a fost mai agresivă în ceea ce privește majorarea ratelor dobânzilor, în lupta sa împotriva inflației.
În timp ce banca centrală americană a majorat dobânzile cheie cu 225 de puncte de bază din martie, Banca Centrală Europeană a preferat până acum doar o creștere de 50 de puncte de bază.
„Banii merg către un loc cu un randament mai mare”, a explicat pentru Deutsche Welle Carsten Brzeski, economist șef pentru Germania și Austria la ING.
Dolarul american beneficiază, de asemenea, de statutul său de monedă sigură. Pe fondul incertitudinilor din jurul economiei globale, investitorii preferă siguranța relativă pe care o oferă dolarul, care este mai puțin expus la unele dintre marile riscuri globale din acest moment.
Paritatea înseamnă, în esență, că un dolar cumpără un euro. Nu este altceva decât un prag psihologic pentru participanții la piața financiară, care sunt bine cunoscuți pentru predilecția lor pentru cifrele rotunde.
„Piețelor financiare le place întotdeauna să găsească un fel de semnificație simbolică”, a declarat Brzeski.
Un euro în scădere va spori povara asupra gospodăriilor și companiilor europene, care se confruntă deja cu o inflație record. O monedă mai slabă ar face ca importurile, care sunt în mare parte denominate în dolari, să fie mai scumpe. În cazul în care aceste articole sunt materii prime sau bunuri intermediare, costurile lor mai mari pot duce la creșterea prețurilor locale.
În vremuri normale, o monedă slabă este privită ca o veste bună pentru exportatori și pentru economiile cu un volum mare de exporturi, cum ar fi Germania. Și asta deoarece stimulează exporturile, făcându-le mai ieftine în dolari. Dar acestea nu sunt deloc vremuri normale din cauza obstacolelor din lanțul de aprovizionare global, a sancțiunilor și a războiului din Ucraina.
Totuși, pentru călătorii americani care se îndreaptă spre Europa, un euro slab este o veste bună. În februarie, ei plăteau 1.000 de dolari pentru 900 de euro. Acum, cu aceeași sumă cumpără exact 1.000 de euro. Și în curând, probabil, mai mult. Pentru întreprinderile americane care importă bunuri europene, lucrurile ar fi mai ieftine în dolari.
Analiștii cred că moneda unică va continua să scadă sub paritate, pe măsură ce criza energetică din Europa se agravează. Strategii de la Nomura International prognozează că euro ar putea coborî până la 0,95 dolari. Banca americană de investiții Morgan Stanley estimează că moneda va coborî până la 0,97 dolari în acest trimestru.
Un euro slab și creșterile de prețuri pe care acesta le alimentează se adaugă la provocările Băncii Centrale Europene, care a fost criticată pentru că a început ciclul de majorare a ratelor mult mai târziu decât omologii săi. Pentru a înrăutăți situația pentru banca centrală, care are mandatul de a domoli inflația, euro nu a slăbit doar în raport cu dolarul, ci și cu alte monede, precum francul elvețian și yenul japonez.
„Acest lucru începe acum să devină o slăbiciune a monedei euro pe scară mai largă și, prin urmare, devine mai mult o problemă de inflație pentru BCE”, a declarat pentru DW Viraj Patel, strateg de schimb valutar la Vanda Research. Scăderea euro a fost unul dintre factorii care au determinat BCE să anunțe o majorare a ratei dobânzii cu 50 de puncte de bază în iulie, dublă față de cea vizată inițial.
