Schimbare dramatică, înregistrată de universităţile din România: trei dintre instituţiile de învăţământ superior româneşti prezente anii trecuţi în rankinguri nu au mai prins top 1000.
Potrivit Adevărul, România este prezentă în clasament cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti, ambele ocupând un loc în categoria 801+, la fel ca anul trecut. Au dispărut însă din primele 1000, faţă de anul trecut, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Universitatea Politehnica din Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara.
În urmă cu doi ani, Universitatea din Bucureşti era cel mai bine clasată instituţie românească în acest ranking, ocupând un loc în poziţiile 701-750.
Clasamentul internaţional este condus de MIT, urmat de Stanford şi Harvard.
QS World University Rankings 2020 este condus de universităţile americane, iar primele instituţii de învăţământ superior din Europa sunt Oxford pe locul 4, ETH Zurich pe locul 6, Cambridge pe 7, UCL pe 8 şi Imperial College London pe 9.
QS World University Rankings este construit pornind de la următorii 6 indicatori:
– Reputaţia Academică (40%) – Indicatorul se bazează pe un studiu realizat de QS, ce reuneşte opiniile a peste 94.000 de persoane din mediul universitar cu privire la calitatea predării şi a cercetării în universităţi.
– Reputaţia în rândul Angajatorilor (10%) – Indicatorul se fundamentează pe aproximativ 45.000 de răspunsuri la QS Employer Survey. Chestionarul le cere angajatorilor să identifice instituţiile de unde provin absolvenţii cei mai competenţi, inovatori şi eficienţi.
– Raportul dintre Numărul de Profesori/Numărul de Studenţi (20%) – QS notează că studenţii menţionează, de obicei, calitatea predării ca cel mai important indicator pentru ei, atunci când compară universităţile. Pentru a vedea importanţa acordată de universitate predării, QS analizează numărul de profesori de toate nivelurile per elev.
– Numărul de citări (20%) – Indicatorul este folosit pentru a vedea calitatea cercetării la nivelul facultăţii. El este calculat prin raportarea numărului de citări ale tuturor cercetărilor produse de instituţie de-a lungul a 5 ani, la numărul membrilor facultăţii. QS precizează că ţine cont de faptul că există diferenţe între domenii în ceea ce priveşte ritmul publicării de lucrări în reviste de specialitate şi normalizează citările, în funcţie de domeniu. Pentru cuantificarea citărilor, QS foloseşte baza de date Scopus a Elsevier.
– Ponderea studenţilor internaţionali (5%)
– Ponderea profesorilor străini (5%)
