Gratis română ruletă populară

  1. Cel Mai Mare Castig La Cazino Online: Fertitta a ajutat la tranziția Landcadia Holdings II la oferta publică GNOG pe 30 decembrie.
  2. Jocuri Ca La Aparate Viva Las Vegas - A pe râul luat focuri de artificii merge.
  3. Bonus Casino Cu Depunere: Deci, jucătorii de la cazinourile online din Africa de Sud care se bucură de aceste jocuri se vor bucura de baccarat gratuit.

Roata norocului în română

Justbit Casino Rotiri Gratuite Fara Depunere
În cazul în care slotul nu are bonusuri și rotiri gratuite, acesta face mai mult decât să-l compenseze cu o singură caracteristică bonus-Wild Trail.
Cazinouri De Lux Bucuresti
Ori de câte ori jucătorii primesc două sau mai multe simboluri American Indian sau Coyote, aceștia vor declanșa funcția Jocuri respin, cu o rotire gratuită acordată pentru a începe.
Ignition Casino este singurul cazinou online care vă oferă experiența de a merge pe o plimbare lungă.

Jocuri cazinou ruleta electronica ară 2026

Favbet Casino Bonus Fara Depunere
Acest lucru determină faptul că unele versiuni plătesc de obicei mai mult decât altele.
Mozzart Bet Casino Rotiri Gratuite Fara Depunere
Site - urile de poker enumerate toate au opțiunea de a juca online folosind Flash player - ceea ce înseamnă că obțineți acces instantaneu la jocuri bazate pe web - fără a fi nevoie să descărcați niciun software pentru a avea acces la camerele de poker.
Conti Rotiri Gratuite

„Tradiţii şi obiceiuri de Florii” păstrate de sute de ani

Jurnalul Olteniei

De Florii, în comuna olteană Bobiceşti, se găteşte şi se mănâncă peşte aşa cum o făceau oltenii cu sute de ani în urmă. Pe locul unui fost CAP comunist, gazdele expoziţiei „Tradiţii şi obiceiuri de Florii” au pregătit ciorbă de peşte, borş de peşte, dar şi peşte la grătar.

Expoziţia „Tradiţii şi obiceiuri de Florii” a fost organizată, sâmbătă, de Muzeul Judeţean Olt şi de Centrul Hipic „Epona Horse Land”, la Bobiceşti şi a reprezentat pretextul perfect pentru cei prezenţi să guste din preparatele de peşte, pregătite tradiţional, aşa cum făceau oltenii, cu o săptămână înainte de Paşti.

În costume tradiţionale, gazdele expoziţiei şi reprezentanţii muzeului au pregătit ciorbă de peşte, borş de peşte, dar şi peşte la grătar.

Potrivit reprezentanţilor Muzeului Judeţean Olt, expoziţia reprezintă o invitaţie într-o călătorie în lumea tradiţiilor şi obiceiurilor. Îmbrăcat în port popular, directorul Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică, a afirmat că actele de cultură trebuie să vină către oameni. „Datorită faptului că, în ultimii trei ani, muzeul a fost într-o etapă de modernizare, am dorit să păstrăm acea imagine de instituţie dinamică. De aceea ne-am dorit să căpătăm nişte parteneri şi să fim parteneri cu persoane care să ne ajute la îndeplinirea acestei misiuni. Am venit la acest centru de echitaţie, într-un parteneriat care se intitulează «Suflete deschise», gândindu-ne că pe tot parcursul unui an putem să legăm anumite activităţi asociate momentelor din viaţa omului de ceea ce înseamnă viaţa simplă a ţăranului român. Muzeul Judeţean Olt cultivă acest gen de parteneriate în care încearcă să nu mai fie o instituţie statică, ci o instituţie dinamică, să nu mai stea în expectativă, ci să vină în rândul oamenilor cu acţiuni care să genereze emoţie şi, de ce nu, un sentiment de apartenenţă la o cultură şi o civilizaţie”, a declarat el.

La Bobiceşti au fost prezentate crâmpeie din viaţa strămoşilor, cum se îmbrăcau, cum găteau ei şi ce mâncau. „Expoziţia de astăzi este dedicată cumva pescuitului, ocupaţia de bază a ceea ce înseamnă ţăranul român, într-o anumită perioadă istorică. Se spune că zilele pe care ţi le petreci la pescuit Dumnezeu nu ţi le pune la socoteală şi de aceea am zis să venim şi cu o expoziţie de artă culinară să vedem cum se practica pescuitul, cum se găteau odinioară bucatele în casele bunicilor noştri, să vedem cum se îmbrăcau în momentele de sărbătoare. Iată că în sâmbăta Floriilor, atunci când sărbătorim într-un fel primăvara, Întâmpinarea Domnului, Muzeul Judeţean Olt vine în faţa iubitorilor actelor de cultură cu o manifestare ieşită din comun”, a mai declarat Guţică.

Haiducul

La rândul său, Dan Dicu, fondatorul centrului hipic, îmbrăcat ca un haiduc din vremuri apuse, a povestit cum a luat naştere centrul.

Pe locul unui fost CAP comunist din Bobiceşti, slătineanul Dan Dicu a reuşit să construiască un adevărat colţ de rai, rupt parcă din timpuri de mult apuse, cu haiduci, boieri şi domniţe. Caii şi poneiul care trăiesc aici sunt atracţia principală a centrului de echitaţie, însă Dan Dicu şi soţia sa duc ospitalitatea tipic românească la un alt nivel şi primesc la conacul lor, în stilul secolului al XVI-lea, pe oricine doreşte. „În urmă cu circa trei săptămâni, am făcut un eveniment gastronomic bazat pe mâncăruri tradiţionale din Oltenia. Acum, dacă sunt Floriile şi este dezlegare la peşte, ne-am hotărât să facem un eveniment bazat exclusiv pe peşte. Avem ciorbă de peşte, peşte la grătar, pastramă de peşte. Sunt şi mulţi copii, iar ei vin pentru căluţi, se bucură foarte mult de plimbările cu poneii. Ideea acestui centru s-a născut în urmă cu patru-cinci ani. Mie îmi plac foarte mult caii, am achiziţionat un cal, trei, cinci, 12 şi de la opt cai în sus m-am gândit să mă adresez publicului larg. Până atunci era doar ceva pentru familia mea şi prietenii mei”, a spus crescătorul de cai.

Dicu şi-a exprimat speranţa că, în curând, va putea găzdui la centrul său din Bobiceşti şi mai mulţi iubitori de cai şi de tradiţii româneşti. „Nu este o afacere, pentru că ar trebui să fie ceva profitabil. Intenţionăm să legăm activitatea cu cai de mai multe lucruri pe care vrem să le facem aici: un muzeu al satului oltenesc cu vreo 10-12 căsuţe, într-un loc superb pe care îl avem aici, înconjurat de pădure, cu un izvor şi verdeaţă. Aceste gospodării vor deveni unităţi de cazare, iar mâncarea va veni exclusiv din gospodăria noastră şi de la ţăranii din Bobiceşti”, a mai spus Dan Dicu.

Reţete şi tradiţii

Cei prezenţi au avut ocazia să petreacă momente speciale alături de caii lipiţani ai centrului, să vizioneze scurte documentare etnografice despre obiceiurile practicate în satele judeţului Olt, în perioada Sărbătorilor Pascale şi, nu în ultimul rând, să afle secretele preparării borşului de peşte.

Tanti Aurora Bunea şi tanti Lucreţia Barbu, două femei ajunse la aproape 80 de ani, au fost ghizi culinari în bucătăria trecutului, când tradiţiile erau respectate cu sfinţenie. „Pregătim masa de Florii, facem ciorbă de peşte, saramură, mămăligă, exact cum se făcea înainte. La ţară nu este nicio diferenţă de ceea ce era înainte, se sărbătoreşte la fel, se păstrează tradiţiile. De Florii se împărţea peşte şi mămăligă”, spune tanti Aurora Bunea.

Lucreţia Barbu îşi aminteşte că Floriile erau şi o ocazie pentru ţăranii care voiau săşi mărite fetele să arate că au zestre bună. „De exemplu, de Florii, la ţară la mine, la Ipoteşti, care avea fete mari, de măritat, îşi scotea zestrea şi o punea pe gard – macate, velinţe, plapume, ii, tot ce aveau. Le întindeau cât era curtea de mare. Trecea lumea la biserică şi se vedea. Acum nu mai e aşa, rar”, îşi aminteşte femeia.

Copiii au putut să coloreze felicitări de Paşti, iar la final fiecare a plecat acasă cu obiectele realizate.

author avatar
Jurnalul Olteniei
TAGGED:
Distribuie acest articol