Pompele de căldură sunt esențiale pentru tranziția către o energie curată și pentru atingerea obiectivelor europene de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, consideră Comisia Europeană. Treptat, acestea vor ajunge să încălzească tot mai multe clădiri. Planul României este ca actualele sobe pe lemne să fie înlocuite în principal cu pompe de căldură, scrie economie hotnews.ro
Este vizată atingerea unei ponderi de 25% a pompelor de căldură în cadrul cererii de energie utilă pentru încălzire / răcire, la nivelul anului 2050, se arată în varianta revizuită a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2023-2030.
Investițiile totale în pompe de căldură în întreaga UE aproape s-au dublat, de la 13 miliarde euro în 2020 la 23 de miliarde EUR în 2023, în ciuda unei încetiniri în 2023, din cauza scăderii prețurilor la energie și a reducerilor subvențiilor, precizează Comisia Europeană.
Noi instrumente de finanțare vor sprijini instalarea pompelor de căldură. Începând cu 2026, toate țările UE vor putea beneficia de Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Acesta este un fond al UE de 86,7 miliarde euro, iar banii vor fi folosiți pentru decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, inclusiv instalarea de pompe de căldură, pentru gospodăriile vulnerabile și pentru microîntreprinderi.
Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va fi alimentat în mare parte din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii de carbon, în cadrul unei noi scheme de comercializare. Va fi stabilit un preț al carbonului pentru combustibilii utilizați în clădiri, în transportul rutier și în alte sectoare începând cu 2027.
Potrivit documentului, „Sobele funcționând pe bază de biomasă vor fi înlocuite în principal cu pompe de căldură, tehnologie curată, clasificată, la rândul ei, ca fiind regenerabilă”.
În sectorul de încălzire și răcire, ponderea surselor regenerabile din România va fi de 32,7% în 2030 și 34,7% în 2050. Această pondere va fi atinsă, pe de o parte, prin înlocuirea biomasei cu pompe de căldură pentru încălzirea și răcirea spațiului.
Planul REPowerEU vizează dublarea ratei actuale de instalare a pompelor de căldură în clădiri și accelerarea implementării pompelor de căldură din rețeaua de încălzire și răcire centralizată de mari dimensiuni.
Cu 3 milioane de unități de pompe de căldură instalate numai în 2022, obiectivul este de a instala cel puțin 10 milioane de pompe de căldură suplimentare până în 2027, arată Comisia Europeană.
Odată cu eliminarea treptată a surselor de încălzire poluante, ambiție europeană care vizează anul 2029, se preconizează instalarea a cel puțin 30 de milioane de pompe de căldură suplimentare până în 2030 comparativ cu 2020.
Pompele de căldură permit o mai mare utilizare a surselor regenerabile de energie, a energiei ambientale și a căldurii reziduale. În clădiri, pompele de căldură sunt utilizate pentru încălzire, apă caldă și, în unele cazuri, și pentru răcire.
În loc să producă căldură, ele extrag și folosesc energia ambiantă (caldă sau rece, din aerul exterior și apele de suprafață sau de canalizare) sau energia geotermală (caldă sau rece, din apele subterane sau subterane). Ciclul de refrigerare este, în cele mai multe cazuri, de compresie a vaporilor care consumă energie electrică, dar există și unele care sunt acționate de căldură.
Pompele de căldură au o utilizare similară cu cea a frigiderului, care extrage căldura de la alimentele din interior și o evacuează în exterior, se arată într-un articol din Panorama. Doar că, în loc de alimente, pompele folosesc mediul ambiant, de unde își extrag căldura și o introduc în casă.
Ce are în mod special o pompă de căldură față de alte tehnologii de încălzire este că energia de acționare este mai mică decât cea extrasă. Din acest motiv, specialiștii numesc pompele de căldură „multiplicatori de energie”. De obicei, energia de acționare este cam o treime sau un sfert din cea scoasă din mediul ambiant.
În funcție de resursa pe care o folosesc, pompele de căldură sunt aerotermale, hidrotermale, care folosesc apa din lacuri, râuri sau chiar și din pânza freatică, și geotermale, care folosesc temperatura din pământ. Fiecare gen de pompe vine cu propriile sale puncte tari și puncte slabe. Pompele de căldură aerotermale (pompe de căldură aer-apă) sunt asemănătoare cu sistemele de aer condiționat, mai arată Panorama.
Foto: pixabay
