Înalta Curte de Casaței și Justiție a decis admiterea contestaţia în anulare formulată de Alina Bica împotriva deciziei penale din iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care fostul procuror-șef DIICOT a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.
Potrivit HotNews, Mmagistrații au hotărât și desființarea în parte a deciziei penale contestate numai în ceea ce o priveşte pe Alina Bica și a fixat termen pentru 20 mai pentru rejudecarea apelurilor declarate de Alina Bica și DNA contra deciziei din noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a fostei șefe a DIICOT pentru infracţiunea de favorizarea infractorului, potrivit Mediafax. Instanța menține celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.
Judecătorii au citat-o pe Alina Bica pentru audieri tot la termenul din 20 mai. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis definitiv, în iunie 2018, menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestația în anulare, fosta șefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluționarea contestației.
Alina Bica se află, potrivit ultimelor informații, în Costa Rica și a declarat, într-o intervenție telefonică la un post de televiziune, că nu vrea să se mai întoarcă în România.
Contestația în anulare, o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curții Constituționale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
