În primele 8 luni au venit pe lume în România puțin peste 112.000 de copii, cu peste 3.000 mai puțini decât în ianuarie-august 2021, arată datele transmise luni de Institutul Național de Statistică.
Acest lucru nu face decât să accentueze problema demografică la care autoritățile nu par a găsi o soluție. Reamintim că în 2021 s-au născut 180.000 de copii, mai puțini decât în 2020 (puțin peste 200.000 de nașteri).
În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus consistent (nu vor mai avea cui să predea), producătorii de materiale-suport pentru școli sau cei de jucării își vor vedea afacerile în contracție, apărând și alte efecte economice indirecte.
Interesant e că la țară, numărul copiilor născuți în afara căsniciei e mai mare decât la oraș. Ceea ce poate fi și o lovitură dată imaginii de familie tradițională pe care comunitățile rurale încearcă să o promoveze. Sunt câteva județe în care copiii născuți în mediul rural în afara căsătoriei trec de 50%: Călărași, Ialomița, Teleorman sau Mureș, scrie hotnews.ro
Potrivit cercetătorilor de la INS, aspectele financiare – situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.
”Începând cu anul 1992 asistăm la o creştere a numărului de naşteri în afara căsătoriei, proporţia lor progresând de la 15% (1992) la peste 31% (2020). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural. Cea mai mare parte a copiilor născuţi în afara căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (aproximativ 60,2%).
Desigur că aceste diferenţe între vârsta medie la prima naştere şi vârsta medie la prima căsătorie, şi mai ales diferenţa negativă, frecvent întâlnită după 2003, se datorează şi creşterii ponderii naşterilor ilegitime, deci a femeilor foarte tinere, care necăsătorindu-se, nu mai contribuie la obţinerea vârstei medii la prima căsătorie, deşi contribuie la obţinerea vârstei medii la naşterea primului copil”, atrag atenția cercetătorii din INS într-o lucrare despre evoluția natalității și fertilității.
În cadrul județelor cu o natalitate ridicată se remarcă de regulă acele judeţe care au un grad de urbanizare mai scăzut şi o pondere a populaţiei tinere mai mare.
Măsurile de politică demografică privind interzicerea avorturilor adoptate la sfârșitul anului 1966, au avut ca efect redresarea puternică a natalității, mai ales în primii ani de aplicare a decretului, când s-au născut în medie peste 526.000 de copii anual, consemnându-se rate de 27,4 la mie (în 1967) și respectiv 26,7 la mie (în 1968).
După 1980 s-a înregistrat o diminuare a numărului născuților vii, în medie sub 400.000 copii anual, iar în decursul perioadei 1980-1989 rata natalității a oscilat între 14 la mie și 18 la mie.
