Majoritatea românilor consideră că cel mai mult au fost afectaţi de valurile de căldură (39% dintre respondenţi), secetă (34%), furtuni violente (8%), inundaţii (4%) şi de incendiile de vegetaţie (3%), arată un studiu al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), citat de news.ro
”Schimbările climatice sunt o realitate, iar românii conştientizează tot mai mult efectele negative generate de acestea. Astfel, conform celui mai nou studiu sociologic realizat de UNSAR, într-un clasament al ameninţărilor legate de schimbările climatice, majoritatea românilor consideră că cel mai mult au fost afectaţi de valurile de căldură (39% dintre respondenţi), secetă (34%), furtuni violente (8%), inundaţii (4%) şi de incendiile de vegetaţie (3%)”, potrivit UNSAR.
De altfel, valurile de căldură şi seceta au înregistrat cea mai importantă dinamică din punctul de vedere al efectelor negative percepute de populaţie, faţă de rezultatele studiului de anul trecut – fiind înregistrată o creştere cu 19% în cazul ameninţării valurilor de căldură, spre exemplu. Prin urmare, identificarea şi apelarea la soluţii de prevenţie şi protecţie împotriva acestor riscuri devine o necesitate.
“Românii continuă să fie conştienţi cu privire la efectele schimbărilor climatice. Ne dorim ca societatea şi economia să fie cât mai bine pregătite în faţa riscurilor precum catastrofele naturale – care de multe ori sunt amplificate de schimbările climatice. În acest context, asigurările joacă un rol esenţial în protecţia financiară a oamenilor şi a companiilor”, a declarat Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general al UNSAR.
Conform aceleiaşi cercetări sociologice, principalele măsuri luate de cetăţeni pentru a diminua impactul schimbărilor climatice, atât din punct de vedere financiar, cât şi pentru a proteja mediul înconjurător sunt: utilizarea de becuri eficiente energetic (89%), colectarea selectivă a deşeurilor (82%), reciclarea materialelor reutilizabile (80%) sau utilizarea ambalajelor şi a pungilor biodegradabile (79%).
Şi achiziţia de electrocasnice cu consum redus de energie se află printre măsurile menţionate, dar proporţia celor care declară că au luat o astfel de măsură pentru a diminua impactul negativ al schimbărilor climatice este în scădere faţă de 2021 (73% în 2022, faţă de 82% în 2021).
”Deşi frecvenţa daunelor cauzate de schimbările climatice creşte, iar riscurile sunt din ce în ce mai evidente, numărul locuinţelor care beneficiază de o poliţă de asigurare facultativă rămâne relativ scăzut. Vom continua, prin noi campanii de educaţie financiară, şi nu numai, să fim alături de oameni, pentru a-şi proteja poate cele mai importante bunuri pe care le au: locuinţele”, a subliniat Alexandru Ciuncan.
În România, asigurările facultative de locuinţe se pot încheia doar pentru acelea care sunt deja protejate de o poliţă obligatorie PAD. Poliţa PAD acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremure, inundaţii şi alunecări de teren) până la limita de 20.000 euro, respectiv 10.000 euro, în funcţie de tipul construcţiei, indiferent dacă valoarea acesteia este mai mare.
În schimb, locuinţa poate fi protejată la valoarea ei reală şi pentru mai multe riscuri (incendiu, explozie, furtună, vijelie, căderi de corpuri, furt, vandalism etc.), pe lângă cele catastrofale, printr-o asigurare facultativă. Acestor poliţe li se pot ataşa şi clauze speciale, precum asigurarea instalaţiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice/electronice, bunurilor casabile, servicii de asistenţă tehnică la locuinţă, dar şi răspunderea civilă faţă de terţe persoane (spre exemplu, pentru acoperirea pagubelor pe care le puteţi produce vecinilor).
Sondajul IRES-UNSAR privind Percepţia românilor faţă de asigurările de locuinţe a fost realizat pe un eşantion format din 811 respondenţi, cu vârsta de peste 18 ani, în august 2022, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
