România va avea un Cod al sustenabilităţii, cu idei din modelul german, iar o lege în acest sens va fi aprobată până în anul 2022, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Laszlo Borbely, consilier de stat şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
„Ce avem noi de făcut? Cheia e la noi, la Departamentul de Dezvoltare Durabilă. Vom avea un Cod al sustenabilităţii în România care ţine de economia circulară. Preluăm modelul german. Vom avea un Cod transparent, un site din care toţi cetăţenii pot să-şi dea seama ce fac entităţile private pentru economia circulară, pentru a recicla mai mult, pentru a lupta împotriva corupţiei, pentru egalitate de gen şi altele. Într-un an de zile avem un proiect mare cu Uniunea Europeană. Deja avem un draft de lege care va fi implementat cel puţin din anul anul 2023. Până anul viitor vom avea legea. Suntem coordonatori în domeniul de renovare a clădirilor. 2,2 miliarde de euro sunt din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.r.) pentru renovarea clădirilor care nu înseamnă numai izolarea clădirilor, ci un nou concept: cum să faci aceste clădiri să fie aproape Zero Energy Building? Trebuie un complex de factori: autorităţile publice locale, un inventar al clădirilor pe care nu îl avem finalizat, din păcate, elemente de construcţii noi şi altele. Sper ca, într-o săptămână, să înaintăm la Guvern un plan de acţiune până în 2030 ca să ştie toată lumea ce are de făcut”, a spus Borbely.
Oficialul de la Guvern a punctat, totodată, că România a făcut foarte mult, în ultimii ani, pentru a pregăti terenul în vederea punerii în aplicare a planurilor de dezvoltare durabilă până în anul 2030.
„Eu conduc un Departament al Dezvoltării Durabile din 2017. Avem o nouă strategie de dezvoltare durabilă, din 2018, şi eu sper că am finalizat practic o reţea inter-instituţională privind dezvoltarea durabilă. Avem un comitet inter-departamental, Guvernul României. Acum avem o situaţie mai specială şi sper să avem o stabilitate cât de curând. Foarte important e că avem şi o coaliţie sustenabilă, care e partener al nostru. De asemenea, sunt ONG-urile, mediul privat cu mai mult de 50 de entităţi şi avem o discuţie cu reţelele de magazine din zona alimentară şi din zona industrială. Trebuie să avem o atitudine pozitivă şi să vedem care sunt, de fapt, specificităţile României. Până unde putem să ne angajăm în aceste domenii foarte angajante şi foarte provocatoare? Îmi aduc aminte când eram ministru al Mediului, între 2010 şi 2012, că fostul comisar de Mediu, Connie Hedegaard, „fugea” după noi şi după ministrul polonez să acceptăm reducerea cu 30% a emisiilor, în 2011. Şi noi ne gândeam atunci dacă putem face asta. Iată că acum suntem Fit to 55 (Planul UE pentru o tranziţie verde, n.r.). Suntem sau nu Fit to 55? Totuşi, România a făcut foarte mult în ultimii ani pentru a pregăti terenul pentru a aplica aceste deziderate până în 2030″, a subliniat consilierul de stat, potrivit Agerpres.
