Mulţi dintre refugiaţii ucraineni veniţi în România, în special femei şi copii, ajung victime ale traficului de persoane. Necunoscându-şi drepturile, sunt forţaţi fie să muncească, fie să presteze favoruri sexuale, în schimbul cazării şi mesei.
O situație gravă, identificată de de ONG-uri, este faptul că 30 de mii de refugiaţi ucraineni intraţi în România de la debutul conflictului, în 24 februarie 2022, nu au fost înregistraţi, iar statul român nu ştie nimic despre ei.
„Noi am identificat refugiaţi care nu au mâncat zile întregi. Vorbim aici de mame cu copii. Este compelt inadmisibil ca un refugiat care primeşte bani din plan internaţional – iar România a primit foarte mulţi bani pe ambele sisteme de sprijin atât sistemul ONU, cât şi sistemul european – sunt situaţii destul de multe în care refugiaţii nu au acces la hrană. Este principala lor problemă în acest moment, acoperirea nevoilor de hrană și este complet inuman.
Datele publicate de ONU, de UNHCR, în a doua parte a lunii septembrie, arătau faptul că pe teritoriul României avem 13 mii de ucraineni care nu sunt înregistrați. Dacă ne uităm la celelate țări de graniță cu Ucraina, membre ale Uniunii Europene, observăm că majoritatea cu declaje foarte mici, de sute de persoane, este înregistrată. În România, pe teritoriul României, au intrat 80.000 de ucraineni, iar înregistrați sunt 67.000. Practic, vorbim de un număr de 30.000 de ucraineni care nu sunt înregistrați pentru protecție temporară. Pentru mine este un mare semn de întrebare. Unde sunt acești oameni și de ce nu s-au înregistrat?”, a spus Silvia Tăbuşcă, consultant internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate, pentru reporter24.info
Discuţia a pornit de la dezvăluirea site-ului că nimeni nu verifică modul în care se cheltuiesc banii puşi la dispoziţie de guvern pentru găzduirea refugiaţilor.
Programul 50/20, iniţiat de Guvernul României pentru decontarea cheltuielilor de cazare şi masă pentru refugiaţi, nu este eficient, arată Silvia Tăbuşcă, specialist în combaterea traficului de persoane.
„Noi lucrăm cu multe comunităţi de refugiaţi şi deja societatea civilă a atras atenţia asupra problemelor de aplicare a acestei măsuri 50/20 pentru că ea nu este efectivă în practică şi creează foarte multe riscuri pentru persoanele, multe persoane, care fie sunt obligate să ofere în schimbul cazării şi mesei muncă, fie chiar servicii sexuale. Practic, o parte dintre ucraineni nu este informată că aceşti bani sunt pe o schemă europeană şi sunt nişte beneficii care sunt direcţionate direct către ei în calitate de beneficiari, într-un stat european, ai protecţiei temporare. Şi, pe fondul lipsei de informaţie, multe persoane care îi cazează, îi duc într-o zonă de dezinformare. Şi anume că este o cazare benevolă, oferită de acel proprietar, iar în schimbul cazării şi mesei care i se oferă zilnic, persoana cazată ar trebui să muncească sau, uneori, chiar există presiune de oferire a serviciilor sexuale”, spune Silvia Tăbuşcă.
Puteți să citiți interviul acordat de Silvia Tăbuşcă, specialist în combaterea traficului de persoane, pentru Reporter 24 aici
