Austria îşi va menţine dreptul de veto în ceea ce priveşte intrarea României şi Bulgariei în Schengen până când numărul solicitanţilor de azil va scădea, a declarat ministrul de externe Alexander Schallenberg într-un interviu pentru POLITICO, citat de News.ro
Interviul a fost publicat a doua zi după ce colegul său de la Interne, Gerhard Karner, venit în vizită de „dezgheţare a relaţiilor” la Bucureşti, s-a ferit să dea un termen pentru ridicarea blocadei, conform News.ro.
Sursa citată arată că cererile de azil în Austria aproape s-au triplat anul trecut, ajungând la aproximativ 110.000, nefiind incluși ucrainenii.
- Este cea mai mare rată pe cap de locuitor din UE, ceea ce a determinat guvernul de la Viena să blocheze extinderea spaţiului Schengen în decembrie (la România şi Bulgaria, nu şi la Croaţia – n.r.), mai notează News.ro.
- Alexander Schallenberg a calificat veto-ul ţării sale drept un „semnal de alarmă” pentru Bruxelles. „Trebuie să înţelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, Austria, să lăsăm pur şi simplu acest sistem disfuncţional să se deruleze”, a declarat acesta, refuzând să avanseze un termen pentru ridicarea obiecţiilor Austriei asupra extinderii Schengen.
- Principalul motiv pentru care Austria are atât de mulţi refugiaţi este faptul că alte ţări ale UE aflate de-a lungul aşa-numitei rute balcanice – în special Ungaria – refuză să înregistreze majoritatea solicitanţilor de azil, un pas care, conform normelor UE, ar permite Vienei să îi trimită înapoi în ţara respectivă după ce au ajuns în Austria. Conform aşa-numitei reguli de la Dublin, ţara în care un refugiat intră în UE şi este înregistrat este responsabilă pentru gestionarea cazului persoanei respective, explică POLITICO, încheie sursa citată.
