Adevărate comori se regăsesc în patrimoniul Muzeului Olteniei din Craiova. Între acestea se află și monedele de la Dobrești, pe care vizitatorii le pot vedea în cadrul expoziției permanente „Redescoperă istoria” de la Secția de Istorie – Arheologie a muzeului.
Într-un material realizat de dr. Radu Gabriel Dumitrescu, șeful Secției de Istorie-Arheologie, Muzeul Olteniei este explicată istoria acestor monede.
„În ziua de 19 aprilie 1911, prin strădania profesorului Ștefan Ciuceanu, proaspăt director al Fundației „Aman”, au fost recuperate 283 de monede și opt fragmente de monede, precum și 18 bucăți de oală, care au fost descoperite pe raza satului Dobrești. Inițial autoritățile de la București au încercat să preia tezaurul pentru Muzeul Național de Antichități. În urma intervențiilor repetate ale lui Ștefan Ciuceanu, tezaurul a rămas în colecțiile Fundației „Aman”, aceasta cedând 20 de monede Muzeului Național de Antichități, iar alte 10 exemplare au fost transferate la Liceul „Ioniță Asan” din Caracal, al cărui elev era descoperitorul și cărora li s-a pierdut urma”, conform materialului.
În 1950, un tezaur format din 237 de monede a fost transferat la Muzeul Olteniei din Craiova, contribuind la patrimoniul muzeului și la studiile arheologice și numismatice. Monedele, din argint și imitând tetradrahmele lui Filip II, au un design complex, cu efigia lui Zeus pe avers și un călăreț stilizat pe revers. Aceste monede, produse în perioada secolelor II-I a. Chr., reflectă influențe externe și tradiții locale, semnalând tranziția de la economia bazată pe schimburi naturale la una monetară în societatea dacică.
„În anul 1950, tezaurul format doar din 237 de monede a fost transferat în colecția Muzeului Olteniei din Craiova. Această descoperire nu doar că a îmbogățit patrimoniul muzeului, dar a și contribuit semnificativ la studiile arheologice și numismatice. Pe Aversul acestor monede se regăsește efigia lui Zeus stilizată, în profil spre dreapta. Reversul monedelor este reprezentat de un călăreț cu calul la trap spre dreapta. Călărețul are capul triunghiular, piciorul scos în evidență, în special pulpa, și capul cu două plete pe spate, o linie scurtă la frunte și gura cu bărbia o linie lungă prelungă, ca un bot de câine. Calul mult stilizat, cu gâtul lung și arcuit, cu botul în forma unui cioc de pasăre (rață); picioarele din linii subțiri și cu copite triunghiulare, unite printr-o linie cu punct la mijloc.
Monedele sunt din argint imitând tetradrahmele de tip Filip II, tatăl lui Alexandru cel Mare. Acestea sunt de formă rotundă, însă uneori pot avea o formă neregulată, din cauza tehnologiei mai rudimentare de turnare și batere. Producția acestor monede demonstrează atât influențe externe, cât și tradițiile locale, reflectând astfel complexitatea societății dacice din perioada secolelor II-I a. Chr. Ele reflectă, de asemenea, trecerea de la o economie bazată pe schimburi naturale la una monetară”, a mai adăugat dr. Radu Gabriel Dumitrescu.
