Ministerul Sănătății a făcut cunoscut, în seara zilei de luni, că a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei Naționale de Vaccinare în România pentru intervalul 2023 – 2030. Conform informațiilor furnizate de instituție, în perioada dintre 2009 și 2020, rata de acoperire a vaccinurilor împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei și rujeolei a înregistrat o diminuare de 10%, ca urmare a scăderii numărului de cazuri și a sporirii influenței mișcării anti-vaccinare.
„Proiectul de act normativ (HG) aflat zilele acestea în transparenţă decizională este menit să asigure acces echitabil la vaccinare pentru oricine, oricând şi la orice vârstă. Nota bene! Strategia de vaccinare nu impune vaccinarea obligatorie, dar dă dreptul tuturor, mai ales pacienţilor cu boli cronice, să se vaccineze gratuit, dacă doresc”, a transmis, luni seară, Ministerul Sănătăţii.
Potrivit instituţiei, compensarea vaccinurilor este contrară principiului obligativitatii, iar Romania face în acest moment acest pas important pentru adolescenţi şi adulţi.
„Proiectul are ca scop atingerea beneficiilor maxime ale vaccinării în România, prin asigurarea accesului echitabil la servicii de vaccinare sigure şi eficace, care să contribuie la o stare de sănătate mai bună a populaţiei”, a mai transmis ministerul.
Instituţia explică faptul că, în şcoli, vaccinarea nu va fi obligatorie.
„Prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi cel al educaţiei, sunt prevăzute măsuri care trebuie luate de unitatea de învăţământ în situaţii epidemiologice speciale (de exemplu, focar de rujeolă). În această situaţie, copiii nevaccinaţi trebuie să rămână la domiciliu, până la stingerea focarului, pentru a fi protejaţi împotriva bolii”, a mai transmis ministerul.
Instituţia explică faptul că Proiectul de HG are 9 mari obiective generale şi obiective specifice.
„Cele mai importante sunt reprezentate de creşterea cunoaşterii şi încrederii în vaccinarea anti-HPV, asigurarea accesului la vaccinare pentru cei cu risc mai mare de a contracta boli prevenibile prin vaccinare, asigurarea continuităţii programului de vaccinare în timpul situaţiilor de urgenţă prin detectarea precoce şi răspunsul rapid în cazul focarelor cauzate de boli infecţionase prevenibile prin vaccinare, creşterea capacităţii de supraveghere a acestora, comunicare corectă pentru creşterea încrederii populaţiei în beneficiile vaccinării, prin parteneriate sociale, asigurarea accesului usor la informaţii ştiinţifice privind riscurile, beneficiile şi siguranţa vaccinurilor pentru profesionişti şi pentru populaţie, implementarea de campanii naţionale şi locale de educaţie pentru sănătate privind vaccinarea şi bolile prevenibile prin vaccinare, acces universal la servicii de sănătate, inclusiv accesul la medicamente şi vaccinuri esenţiale, sigure, eficace, la preţuri accesibile pentru toţi”, mai arată Ministerul Sănătăţii.
Sursa citată explică faptul că acoperirile vaccinale împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei şi a rujeolei (pojarului) au scăzut, în perioada 2009 – 2020, cu circa 10% la copiii în vârstă de un 1 an, pe fondul lipsei cazurilor de boală în ultimii ani, dar şi al creşterii influenţei mişcării anti-vaccinare.
”Neîncrederea în vaccinarea anti-COVID nu trebuie să afecteze vaccinarea cu vaccinurile tradiţionale care au menţinut sănătoase generaţiile de români”, a mai transmis ministerul.
Potrivit site-ului Ministerului Sănătăţii, proiectul a fost supus dezbaterii publice în 1 august.
”Vaccinarea este o intervenţie de succes pentru sănătatea publică la nivel global şi pentru dezvoltarea durabilă, salvând milioane de vieţi în fiecare an. Între anii 2010 şi 2018, au fost evitate 23 de milioane de decese numai prin vaccinul împotriva rujeolei”, se arată în Nota de fundamentare.
Potrivit documentului citat, peste 20 de boli care pun viaţa în pericol pot fi prevenite acum prin vaccinare.
