„…acei ce compun grosul de flibustieri politici sunt bugetofagii, cumularzii, gheşeftarii de toată mâna… aflaţi pretutindeni, în administraţie, în finanţe, în universităţi, pe jeţurile de miniştri, fizionomii nespecializate, protoplasma de postulanţi care tratează totul cu egală suficienţă,… înmulţirea claselor consumatoare şi scăderea celor productive, iată răul organic, puterea productivă a naţiei nu poate să crească în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de organizaţie şi de civilizaţie străine, introduse cu grămada în ţara noastră,… iar mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara asta, pentru mită, capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii…” – Mihai Eminescu.
E cunoscută zicerea că, la noi, toată lumea se pricepe la fotbal, femei şi politică (mai nou, şi la sănătatea omenirii, iar în curând, la zborurile cosmice, interplanetare – parc-o văd pe şoșoacă ieşind în stradă, cu dobitocii după ea, ţipând în gura mare: s-a încălcat libertatea marţienilor, jupiterienilor, drepturile viruşilor de pe-acolo, etc., și de-aia suntem, şi vom rămâne, „neamul nevoii”. Ne-am trezit în Istorie ca mare Imperiu (Geto-Dac) format la porţile Orientului, Balcani şi o parte de Europă, intrând în conflict geopolitic cu un alt mare Imperiu al Istoriei (Roman), plămădit, tot la porţile Orientului, din partea cealaltă de Europă, şi dorind Balcanii. Istoria ne-a pedepsit măreţia imperială şi, crezând că Lumea trebuie să fie un Imperiu doar, ne-a amestecat AND-urile, şi uite ce-a ieşit: populaţii degenerate în căutare de himere – libertate, egalitate, … a căror definiţie n-o înţeleg în ruptul capului, ca bieţi „analfabeţi funcţionali” ce-au devenit. Nu e vina lor ci a Politicii, la fel de veche în Istorie ca Omenirea. La noi, când a fost cu „Eliberarea ţiganilor”, Vasile Alecsandri, „Regele poeziei” acelor vremi, dar şi ambasadorul (politic) al Micii Românii în Europa, a fost contra acestui gest politic, dintr-un motiv simplu: ţiganii primitori ai „libertăţii” nu vor şti ce să facă cu ea. Acelaşi lucru s-a-ntâmplat şi în `89, când românii liberi n-au ştiut ce să facă cu libertatea dată de politica mondială, spre deosebire de „Dacii liberi” care-au făcut o Ţară (nu chiar ca afară, dar au făcut-o!). Când vezi, dacă vrei să vezi, cine-am fost şi ce-am ajuns, „te-apucă aşa o milă de tot”, că-ţi vine să-ţi iei câmpii.
Evoluăm involuând, e clar. Altfel de unde atâta nebunie, prostie şi nepăsare identitară ajunsă la stadiul de sinucidere? Lăsând la o parte divagaţiile metafizice, hai să vedem cum stăm cu „Condiţia umană”, care e o rezultantă a biologicului, socialului şi economicului, pe care politicul trebuie să le armonizeze.
Dar de unde! De ce „de unde”? De-aia! Fiindcă „politicul” e o „emanaţie” a „maselor” involuate, dominate de proşti şi analfabeţi funcţionali. Câteva exemple din diverse domenii ne vor lămuri.
– Caz recent: Florin Câţu, cum s-a apucat de politică, mai are un pic şi dă foc la ţară, neştiind, naivul, ca să nu zic prostul, să fiu învinuit de crimă de lezmajestate, că politica e mai curvă decât unele femei, şi politicianul mai prost decât un fotbalist din „categoria onoare”, sau din alte „eşaloane” (ligi). Fie ea de sorginte cosmică, evoluţionistă sau creaţionistă, „Omenirea” s-a plămădit în „Univers”, după legile acestuia, care, neştiute, ori neînţelese spre a fi folosite în interesul „Umanităţii”, afectează grav „Condiţia umană”. Neştiute legile acestea externe, (de unde să ştie politicienii, bieţi analfabeţi funcţionali!) pozitivitatea acestora asupra „Condiţiei umane”, s-a abuzat îndelung timp la făţărnicie, viclenie şi minciună spre a rezolva reţeaua de necesităţi biologice, supuse condiţiilor naturale geografice, fizico-chimice, ale Lumii, că frigul şi foamea diriguiesc dintotdeauna politica. În dinamica lor, orânduirile şi orânduielile sociale se schimbă, evoluează, ori ar fi necesar să nu cumva să involueze instituţiile care ar trebui să asigure progresul. Un aforism binecunoscut zice: „Progresul nu e altceva decât dezvoltarea ordinii”, ori, cel puţin la noi, progresul, după mintea multora, e asigurat prin promovarea dezordinii, care duce la haosul generalizat în toate -sănătate, educaţie, muncă, dezvoltare-, ignorând mereu cunoaşterea nevoilor reale în creştere, şi adoptarea măsurilor novatoare spre a le rezolva.
– Alt exemplu, din fotbal, cum să crezi tu fcu, srl înfiinţat acum ceva ani, că eşti cs universitatea?
– Alt exemplu, cum să crezi tu, un advocat ca atâţia alţii, că deţii monopolul „libertăţii” şi eşti „specialist” în virusologie şi efectele acesteia în existenţa omenirii? O, simplă naivitate, simplă făţărnicie, numele tău e „doamna şoşoacă” şi gaşca ei! Altfel de unde apetenţa „domniei sale” spre sadism, că virusul ăsta pe care-l contestă „măria sa”, omoară oameni pe planetă, nu contează câţi, şi câţi îi ies la socoteală „măriei sale”, specialist în „libertăţi şi drepturi”, şi mare „specialist în virusologie”.
Nu-i aşa că „noi nu suntem normali”? Altfel de unde această nebunie care nu se mai termină a acestei „populaţii” uitată de Dumnezeu în „Grădina Maicii Domnului”, România?
