Știți cine sunt și știți ce vreau. Vă promit că nu voi dormi în băncile Parlamentului timp de patru ani, așa cum nu am făcut-o nici până acum.
În primul rând mă voi ocupa de drepturile persoanelor cu dizabilități prin schimbarea cadrului legislativ. Încadrarea unora într-un grad de handicap de către o comisie de așa-ziși experți este exact atitudinea pe care unii polițiști o au față de public: te consideră vinovat înainte de orice probă contrarie.
Așa și comisia de încadrare în gradul de handicap te privește cu suspiciune, ca și cum ai veni să îți exhibi în fața ei o nefericire, ca să păcălești statul.
Din cauza acestei atitudini, există persoane care sunt încadrate la minimul gradului de handicap, deși nu se pot deplasa fără însoțitor și li se spune sec ca sunt libere să își caute avocat, dacă nu sunt mulțumite cu încadrarea respectivă.
Vi se pare normal? După ce că nenorocirea îi lovește oricum pe oamenii fără mijloace de subzistență?
Există și o altă fațetă a problemei, și mai gravă poate: Se face diferența între dizabilități. Astfel, doar persoanelor adulte cu handicap vizual grav, instituționalizate, nu li se sistează drepturile financiare acordate prin certificatul de handicap, și, în plus beneficiază de scutirea de plata contribuției față de instituția de reședință, în timp ce tuturor celorlalți adulți instituționalizați cu handicap grav li se refuză aceste drepturi.
Dragii mei, nu suntem nici în parabola lui Orwell, în care societatea egalitaristă era respinsă încă din lozinca ironică: „Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele!”, nu suntem nici condamnați întru eternitate să întoarcem mereu și celălalt obraz, vrem doar ceea ce ni se cuvine legal, moral, constituțional.
Articolul 16 din Constituție prevede în primele două articole: (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
De asemenea, respectarea drepturilor dumneavoastră este consfințită și în Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în vigoare din 26.11.2010, care în art. 2 stipulează: „Discriminare pe criterii de dizabilitate înseamnă orice diferenţiere, excludere sau restricţie pe criterii de dizabilitate, care are ca scop ori efect diminuarea sau prejudicierea recunoaşterii, beneficiului ori exercitării, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în domeniul politic, economic, social, cultural, civil sau în orice alt domeniu”.
Împreună ne-am propus să mișcăm România, și pentru asta nici un efort nu este prea mare.
Dacă țara a rămas înțepenită la răscruce de drumuri, suntem aici să o urnim din loc. De dumneavoastră depinde dacă vom reuși.
Radu Preda
