Craiova este gazda, în aceste zile, a conferinţei europene „Roma Intra-EU Mobility – Beyond Rhetorics”. Evenimentul este organizat de Institutul pentru Politici de Dezvoltare (IPD), Platforma Civică Aresel și Centrul Cultural al Romilor O Del Amenca, şi are ca obiectiv radiografierea situaţiei actuale în vederea identificării de soluţii şi propuneri concrete, privind problematica mobilităţii persoanelor de etnie romă, în plan european.
Organizatorii spun că acest eveniment a fost gândit „într-un context alarmant la nivel european, în condiţiile în care mişcările populiste şi naţionaliste se află în plină ascensiune, iar discursurile publice motivate de ură au devenit tot mai des utilizate de către politicieni pentru a atrage electoratul. Mai mult decât atât, romii au devenit principala motivaţie şi obiectul de acţiune al mişcării extremiste de dreapta, care în unele cazuri a recurs la atacuri asupra acestora.
Soluţia găsită de către Statele Membre şi structurile unioniste a fost aceea de a trimite înapoi membrii ai acestor comunităţi, însă nu pare a fi eficientă în condiţiile în care nu au fost puse în aplicare măsuri concrete de reintegrare a acestor persoane, atât în ţările de destinație cât şi în cele de origine”.
Alin Banu, director executiv al Institutului pentru Politici de Dezvoltare Centrul Cultural al Romilor, moderator al evenimentului, a afirmat: „Subiectul dezbătut astăzi încă este problematic şi prezintă sincope în ciuda faptului că după 8 ani (de când a început să se vorbească despre mobilitatea intra UE a romilor) ar fi trebuit să tragem nişte concluzii, însă progresul rămâne lent şi nu este un impact semnificativ în viaţa romilor. În plus ne confruntăm în continuare cu discriminarea romilor”.
Acesta a mai spus că politica de integrare a romilor din fiecare stat membru nu este complet aplicată, iar statele pasează problema de la unele la altele.
Szabolcs Schmidt, şeful unităţii Politici de nediscriminare şi coordonare a acţiunilor vizând romii, Direcția Generală Justiție și Consumatori, Comisia Europeană, a afirmat că, deşi mai este mult de lucru, s-au observat unele îmbunătăţiri în situaţia romilor: „Cred că suntem la începutul unui proces care ne îndreaptă în direcţia bună. Acum sunt structuri puse la punct, fiecare ţară membră a Uniunii Europene are o strategie naţională de integrare a romilor, instituţii precum Agenţia Naţională a Romilor din România”, a exemplificat acesta.
El a reamintit că au fost alocate şi fonduri europene destinate programelor de incluziune a romilor. A recunoscut însă că politicile privind incluziunea romilor ar fi trebuit să dea mai multe rezultate.
Probleme încă actuale, pe lângă sărăcie, sunt discriminarea şi segregarea copiilor romi în şcoli.
„Noi cei care elaborăm politici, lucrăm la proiecte suntem cumva deconectaţi de ce se întâmplă în comunităţi, pentru că oamenii folosesc alt limbaj şi nu toţi înţeleg foarte bine termenii pe care îi folosim şi trebuie să venim noi cu limbajul, politicile şi abordările noastre către comunitate. Acesta este şi unul dintre obiectivele acestei conferinţe. (…) Ar trebui să ne întrebăm şi ce putem face noi romii pentru a schimba situaţia în care ne aflăm. (…) Trebuie să ne organizăm şi mobilizăm în comunităţi şi să schimbăm balanţa puterii la nivel local”, a afirmat, la rândul său, Florin Nasture, preşedintele Centrului Cultural al Romilor.
Romii care au participat la discuţii în prima zi a conferinţei au reclamat şi faptul că politicienii se folosesc de problemele comunităţilor rome pentru a câştiga capital electoral, dar concret nu fac nimic pentru a-i ajuta.
