Este deja un fenomen devenit cronic. Pensionați în deplinătatea maturității, oamenii ăștia se plictisesc acasă. Chiar dacă au pensii ce le ar permite să-și facă mici afaceri, să vadă lumea, să-și educe nepoții, ei tind să se întoarcă în posturi bugetate.
De obicei în cele în care frecatul mentei este răsplătit regește.
Florian Marin a fost imediat prefect și apoi vicepreședinte de CJ la Vâlcea. Asta după ce a condus Poliția Vâlceană mai mulți ani ! În ziua în care a pierdut postul de vicepreședinte, a demisionat din PSD. Fostul coleg a lui Marin din poliție însă, a prins al 3-lea mandat de deputat. Și era normal să meargă la muncă pentru că pensionat la nici 50 de ani, Eugen Neață, alt fost comandant al IPJ Vâlcea, se simțea că încă poate face ceva treabă.
Recent, un val de indignare a cuprins TikTok-ul după publicarea unui articol în Ziarul de Vâlcea, în care se dezvăluia că polițistul pensionar Cătălin Oprescu a fost angajat ca secretar PR la Centrul de Creație Vâlcea, subordonat Consiliului Județean Vâlcea. Articolul, care expune o situație revoltătoare, a atras rapid atenția publicului, iar un videoclip despre acest subiect, publicat de un jurnalist vâlcean, a fost vizualizat de peste 72.100 de utilizatori pe TikTok, iar numărul este în continuă creștere. Cătălin Oprescu este un alt fost șef din poliția vâlceană devenit brusc pesedist după pensionarea la 50 de ani.
Pensionarul Dumitru Daraban, fostul comisar șef de Poliție și fost comandant al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vâlcea a fost angajat politic la Primaria Babeni. După retragerea din funcția activă, în prezent, Daraban își trăiește pensia și îndeplinește funcția de consilier al primarului orașului Băbeni. O mică răsplată pentru activitatea în slujba PNL din timpul mandatului de polițist așa cum ne spun mai multe surse.
În multe instituții publice, foști polițiști, jandarmi sau funcționari pensionari revin pe posturi bine plătite, în timp ce tinerii sunt nevoiți să plece în străinătate pentru a-și găsi un viitor. Această practică a stârnit furia opiniei publice, care vede în astfel de numiri un mecanism prin care resursele statului sunt distribuite discreționar, în defavoarea contribuabililor obișnuiți.
