Peste 1,4 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica miercuri, de Sfinţii Mihail şi Gavriil, anunță Agerpres. Potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 826.317 bărbaţi şi 634.195 de femei.
Cei mai mulţi români poartă numele Mihai – 369.155 şi Gabriel – 324.983 de persoane.
La prenume masculine mai sunt întâlnite:
* Gabi – 4.103
* Gabita/Găbiţă/Gabiţă – 102
* Gavriil – 245
* Gavril – 16.806
* Gavrila/Gavrilă – 5.943
* Michi – 89
* Mihail – 60.822
* Mihaila/Mihăilă – 645
* Mihaita/Mihăiţă/Mihaiţă – 29.306
* Mihalache – 1.386
* Mihalcea – 71
* Mihnea – 11.408
* Mihu – 69
* Misa/Mişa – 54
* Misu/Mişu – 1.130 de persoane.
La femei, cele mai multe poartă numele Mihaela – 367.678 şi Gabriela – 255.055 de persoane.
Prenumele feminine întâlnite mai sunt: Gabi – 3.422, Gabita/Găbiţa/Gabiţa – 181, Gavrilă – 10, Michi – 12, Mihaiela – 6.473, Mihaila – 780, Mihaita/Mihaiţa/Mihăiţa – 562, Misa/Mişa – 21 şi Misu/Mişu – l.
Arhanghelul Mihail este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar Arhanghelul Gavril a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i dea vestea că îl va naşte pe Mântuitorul Iisus şi tot el a dus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat, în comparaţie cu Arhanghelul Gavril. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este dat să mai trăiască.
De multe ori, este înâlnit alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.
În trecut, în Bucovina, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”.
În credinţa populară, Arhanghelii asistă şi la Judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
La munte, unde Arhanghelii sunt şi patroni ai oilor, stăpânii animalelor făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), pe care o aruncau în dimineata zilei de 8 noiembrie în târla oilor. Se credea că, dacă turta cădea cu faţa în sus, în primăvară toate oile vor avea miei. În calendarul popular, Sfinţii Mihail şi Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 şi 10 noiembrie. Prima zi se numeşte capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.
Obiceiul este ca, de Sfinţii Mihail şi Gavril, să se aprindă lumânări atât pentru cei în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări tragice.
De asemenea, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril – despre care se crede că iau sufletele oamenilor când mor – se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie. Conform credinţei populare, în această zi de sărbătoare a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril nu se lucrează, întrucât cine nesocoteşte această regulă se va chinui înainte de moarte.
Ziua de 8 noiembrie este considerată „Vara Arhanghelilor”, iar pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun, trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase, numite popular „Vara iernii”. În sâmbăta dinaintea sărbătorii se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date de pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Moşii de Arhangheli”.
