Forța proeuropeană din Parlamentul de la Chișinău, PAS, are majoritate absolută, cu 52,37 la sută din sufragii, după ce au fost procesate peste 99 la sută din procesele-verbale transmise de secțiile de vot. Opoziția din BECS are 27,48 la sută din voturi, în timp Partidul Șor a scăzut la 5,80.
În diaspora, succesul partidului Maiei Sandu este covârșitor: 85,9 la sută. Pe următorul loc se clasează Partidul lui Renato Usatîi, la egalitate cu PP DA (Partidul Platforma Demnitate și Adevăr), și apoi Blocul Socialiștilor și Comuniștilor (BECS), toate având sub 3 procente.
Partidul AUR din România, care a avut candidați și în Republica Moldova, a luat sub 0,5 la sută din voturi.
Peste 3,2 milioane de moldoveni cu drept de vot au fost așteptați duminică la urne pentru a-și desemna reprezentanții în viitorul parlament de la Chișinău.
Din nou, lupta în alegeri s-a dat între pro-europeni și pro-ruși. La capătul unei campanii tensionate, în care lupta anticorupție, sărăcia și amenințările cu dezintegrarea statului au fost leitmotivele dezbaterilor, alegătorii de peste Prut a trebuit să decidă direcția în care va merge Republica Moldova, scrie Digi24.
Cele două direcții sunt antagonice și au fost un motiv în plus de divizare a societății, care nu reușește să-și găsească liantul pentru a construi împreună viitorul celui mai sărac stat din Europa.
Au votat peste 1.476.000 de alegători, dintre care peste 210.000 au fost în diasapora. Înseamnă o rată de participare la vot de 48,39 la sută, ceva mai mică decât la scrutinul precedent, din 2019, când a fost de 50,57 la sută.
În țară, majoritatea celor care au votat au fost femei (54 la sută), în timp ce în diaspora au predominat bărbații.
Ca vârstă, cei mai mulți votanți din țară au făcut parte din categoria de vârstă 56 – 70 de ani (33,16 la sută), urmând apoi segmentul 41-55 de ani (24,7 la sută). Tinerii au venit la vot în proporție mai mică: cei între 18-25 au reprezentat 7,36 la sută din totalul votanților, iar între 26-40 de ani au fost 23,7 la sută.
Foto: Diaspora Connect
