Familiile LGBTIQ și cuplurile de același sex ar trebui să aibă aceleași libertăți de circulație și aceleași drepturi de reîntregire a familiei ca și celelalte familii ale unei comunități, iar Comisia Europeană ar trebui să ia măsuri împotriva României, Ungariei și Poloniei pentru încălcarea valorilor UE în acest sens.
Rezoluția referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE a fost adoptată marți de de Parlamentul European și arată că ar trebui să fie eliminate toate obstacolele cu care se confruntă persoanele LGBTIQ atunci când își exercită drepturile fundamentale.
Textul a fost adoptat fără amendamente cu 387 voturi pentru, 161 împotrivă și 123 abțineri.
Potrivit rezoluției, căsătoriile sau parteneriatele înregistrate constituite într-un stat membru ar trebui să fie recunoscute în toate statele membre în mod uniform, iar soții și partenerii de același sex ar trebui tratați în același mod ca și cei de sex opus.
În urma hotărârii Curții Europene de Justiție „Coman & Hamilton”, care a constatat că dispozițiile referitoare la „soț/soție” din Directiva privind libera circulație se aplică și cuplurilor de același sex, Comisia ar trebui să ia măsuri împotriva României, în cazul în care guvernul nu actualizează legislația națională pentru a reflecta această hotărâre, solicită eurodeputații.
De asemenea, rezoluția îndeamnă toate țările UE să accepte ca părinți legali adulții menționați în certificatul de naștere al unui copil. În general, deputații doresc ca familiile LGBTIQ să aibă același drept la reîntregirea familiei ca și cuplurile de sex opus și familiile acestora. Pentru a se asigura că copiii nu devin apatrizi atunci când familiile lor se mută într-un alt stat membru, eurodeputații susțin că familiile ar trebui să beneficieze de același tratament în întreaga UE.
În cele din urmă, eurodeputații iau act de discriminarea cu care se confruntă comunitățile LGBTIQ din Polonia și Ungaria. Parlamentul solicită luarea unor măsuri suplimentare la nivelul UE (proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, măsuri judiciare și instrumente bugetare) împotriva acestor țări.
Proiectul de rezoluție a fost inițiat de grupul PPE din Parlamentul European, însă documentul are o valoare strict politică care nu obligă statele membre la o anumită decizie.
Confrom rezultatelor votului prin apel nominal, dintre cele 387 de voturi „pentru”, șase au fost acordate de eurodeputați români. Toți cei șase români care au votat în favoarea rezoluției sunt eurodeputați USR PLUS care fac parte din grupul Renew Europe: Dacian Cioloș, Alin Mituța, Dragoș Pîslaru, Nicu Ştefănuță, Ramona Strugariu și Dragoș Tudorache.
La capitolul voturi „împotrivă”, singurii eurodeputați din partea grupului Socialiștilor și Democraților Europeni care au votat contra sunt opt europarlamentari PSD: Carmen Avram, Dragoș Benea, Tudor Ciuhodaru, Maria Grapini, Claudiu Manda, Dan Nica, Rovana Plumb și Mihai Tudose.
Deși rezoluția a fost inițiată de grupul PPE, acesta s-a lovit de opoziția a nouă eurodeputați români din grupul popularilor europeni: doi de la PMP (Traian Băsescu și Eugen Tomac), șase de la PNL (Vasile Blaga, Daniel Buda, Cristian Bușoi, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Marian-Jean Marinescu) și unul de la UDMR (Lorant Vincze).
Totodată, a votat împotrivă și eurodeputatul Cristian Terheș, care face parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.
De la vot s-au abținut trei eurodeputați PNL (Dan Motreanu, Siegfried Mureșan și Vlad Nistor), doi de la USR PLUS (Vlad Botoș și Vlad Gheorghe) și unul de la UDMR (Iuliu Winkler).
La votul nu au participat trei europarlamentari români: Rareș Bogdan, de la PNL și PPE, Corina Crețu, de la Pro România și S&D, cât și Victor Negrescu, de la PSD și grupul S&D, scrie digi24.ro
