Ultimele studii realizate de mai mulți oameni de știință de la Universitatea din Washington arată că virusul SARS-CoV-2 poate afecta creierul uman. Cercetătorii au scos la iveală că proteina Spike este capabilă să treacă bariera hematoencefalică, potrivit unui studiu publicat în Nature Neuroscience.
Mai multe rapoarte au arătat că pacienții aflați în recuperare după COVID-19 se luptă cu probleme neurologice persistente, printre care „ceața mentală” și oboseala psihică.
Potrivit studiului, SARS-CoV-2 poate trece bariera hematoencefalică și la om.Cunoscuta proteină Spike sau proteina S1 este cea care permite coronavirusului să pătrundă și să infecteze noi celule umane.
Chiar și singure, proteinele S1 pot provoca daune grave prin detașarea de coronavirus, provocând inflamații dăunătoare.
„Proteina S1 determină probabil creierul să elibereze citokine și produse inflamatorii”, spune autorul principal al studiului, William A. Banks.
Acest răspuns imun foarte intens în rândul unor pacienți cu COVID se numește „furtuna cu citokine”. Sistemul imunitar recunoaște virusul ca fiind amenințarea majoră și dezvoltă o reacție exagerată care, pe lângă alte riscuri, provoacă și „ceață cerebrală”, oboseală și alte probleme cognitive la pacienți.
Nu este un fenomen unic. Mulți pacienți cu HIV se confruntă cu aceleași simptome cognitive. Aceste similitudini au determinat echipa de cercetare să compare proteina S1 a SARS-CoV-2 cu proteina gp120 prezentă în HIV-1, descoperind că cele două proteine sunt foarte, foarte asemănătoare, scrie .gandul.ro
Ambele sunt glicoproteine sau proteine acoperite de zaharuri. Glicoproteinele funcționează de obicei ca „mâinile” și „picioarele” virușilor. Atât S1, cât și gp120 pot trece bariera hematoencefalică și pot provoca daune de natură toxică țesuturilor cerebrale.
Autorii studiului afirmă că aceste descoperiri pot ajuta la explicarea mai multor simptome „misterioase” ale COVID-19.
”Știm că infecția COVID produce probleme respiratorii pentru că există infecție în plămâni, dar o explicație suplimentară este că virusul pătrunde în centrele respiratorii ale creierului și provoacă probleme și acolo”, explică Banks.
De asemenea, cercetătorii spun că proteinele S1 se deplasează mai repede prin bulbii olfactivi și rinichii pacienților de sex masculin decât la pacienții de sex feminin. Acest lucru poate fi o explicație de ce bărbații prezintă un risc mai mare de a dezvolta simptome severe ale bolii.
„Nu trebuie subestimat acest virus. Multe dintre efectele pe care le produce ar putea fi accentuate sau perpetuate sau chiar cauzate de pătrunderea virusului în creier și aceste efecte ar putea dura foarte mult timp”, concluzionează Banks.
