Mii de cereri de pensionare au fost înregistrate în toată ţara, pe final de an calendaristic, profesorii cu zeci de ani la catedră alegând să-şi lase elevii în cursul anului şcolar. Sursele oficiale spun că, aproximativ 4.000 dascăli şi-au cerut pensionarea doar de la 1 septembrie.
Cei mai mulţi dascăli care îşi cer pensionarea sunt învăţători, iar motivul care i-a făcut să nu mai aştepte până la finele anului şcolar este incertitudinea privind condiţiile de pensionare de anul viitor.
Sindicatele le-au pus la dispoziţie mai multe materiale pe care să le consulte, concluzia fiind aceea că pensionarea în 2020 este mult mai avantajoasă decât în 2019, iar condiţiile din acest an este greu să se repete, scrie Adevărul.
Astfel, un profesor care s-a pensionat în 2020 încasează cu aproximativ 17,5% mai mult, lunar, faţă de colegul pensionat anul trecut. Este un avantaj considerabil, la care dascălii nu vor să renunţe. Pentru că au o portiţă legislativă, pot inclusiv reveni, în termen de 30 zile de la primirea deciziei de pensionare, asupra hotărârii de a-şi înainta dosarul de pensie.
Totul a pornit de la indicele de corecţie, stabilit anual, din 2013, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Acest indice de corecţie se aplică punctajului obţinut pe baza perioadei lucrate, a contribuţiilor etc. Indicele, care are o formulă de calcul destul de complexă, în care se folosesc salariul mediu brut la nivel de economie (care se ia în calcul cu doi ani în urmă) şi valoarea în plată a punctului de pensie, a crescut anual, astfel că de la 1,07 în 2014 a ajuns în acest an la 1,4.
Cea mai mare creştere s-a produs însă între 2019 şi 2020, astfel că, dacă la 31 decembrie 2019 era de 1,2, la 1 ianuarie sărise la 1,41. La această valoare nesperată s-a ajuns ca urmare a creşterii salariului mediu brut pe economie, artificial, cu doi ani în urmă, odată cu trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. Cert este că cine s-a pensionat în acest an „a dat lovitura“.
În Olt, de exemplu, potrivit inspectorului de Resurse Umane din cadrul Inspectoratului Şcolar, prof. Cristian Miu, „De la 1 septembrie şi până în prezent, aproximativ 100 de persoane au depus cereri. E o cifră mare. În alţi ani se pensionau 80 cu totul, tot anul“.
Tendinţa a fost, de altfel, aceeaşi în toată ţara, adunându-se aproximativ 4.000 dosare la nivel naţional doar de la debutul acestui an şcolar.
„Avem coleg de-al nostru care a ieşit cu 4.600 lei, ceea ce e foarte bine, şi de aici a început avalanşa. E ca la munte, cade o pietricică şi o ia zăpada la vale. Creşterea a fost tot anul, numai că la anu’, aceeaşi persoană, dacă ar fi ieşit, ar fi luat cred cu 30% mai puţin. E o aberaţie, o prostie“, spune un alt profesor din sistem.
Profesorii care ies din sistem vor fi înlocuiţi cu profesori aflaţi în baza de date a inspectoratelor şcolare ca „rezerve“. Este vorba de candidaţi care au susţinut examenele de titularizare, dar nu au prins posturi în sistem. Doar că aceşti profesori nu se întâmplă ca de fiecare dată să se plieze pe posturile astfel rămase descoperite, aşa că în practică se întâlneşte inclusiv situaţia în care profesorul care s-a pensionat este de a doua zi angajat la plata cu ora, sistem în care nu se mai ţine, însă, cont de gradele didactice. Va încasa, însă, şi pensie şi indemnizaţia conform contractului de plată cu ora. Mai există o posibilitate, specifică sistemului de învăţământ, explică secretarul general al Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“, anume aceea ca profesorul pensionar să ceară suspendarea pensiei şi să revină la catedră.
