Micii producători agricoli acuză împărțirea banilor europeni din noul exerciţiu financiar 2023-2027, sublinând ideea că Ministerul Agriculturii îi favorizează pe marii latifundiari, micii fermieri nefiind niciodata chemați la împărțirea bugetului.
Conform adevarul.ro, noul Plan Naţional Strategic (PNS) se „urzeşte“ în această perioadă la Ministerul Agriculturii, micii producători plângându-se că vor fi din nou puşi în faţa faptului împlinit şi că ei doar se vor plia pe condiţiile gândite de autorităţi în colaborare cu „boierii secolului XX“. În joc sunt 15,9 miliarde euro care trebuie investiţi în agricultură în perioada 2023-2027, spune liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt afiliat CSDR, Ion Păunel.
Planul Naţional Strategic avea termen iniţial de finaizare 31 decembrie 2021, însă autorităţile au solicitat răgaz până în martie anul viitor. Între timp a apărut şi o primă variantă a împărţirii banilor, realizată în urma consultării cu marile federaţii din agricultură, micii producători fiind excluşi de la discuţii, mai spune Păunel. „Acest buget a fost stabilit doar cu marile confederaţii ale fermierilor mari şi foarte mari din România, latifundiarii României, boierii secolului XX. Ferma mică, ferma de familie, nu a fost reprezentatată, cu toate că aceste federaţii – Pro Agro, LAPAR, AGROSTAR şi aşa mai departe – de fiecare dată spun că au în componenţă şi fermieri mici şi asociaţii ale acestora. Nu, dânşii au în componenţă pământurile pe care le-au luat de la noi. Cu acte, le-au cumpărat, sau în arendă şi aşa mai departe. Nu reprezintă ferma mică, ferma de familie“, a declarat liderul Sindicatului Producătorilor Olt, într-o conferinţă de presă susţinută luni, 8 noiembrie 2021, la Slatina.
Aceiași sursă menționează că reprezentanţii micilor producători sunt prezenţi în grupurile de lucru, a admis Păunel, însă în aceste structuri se discută strict aspecte tehnice. „Îmi reproşa un ministru secretar de stat că dezinformez, pentru că fac parte din grupurile de lucru. Da. La grupurile de lucru se stabilesc anumite criterii de eligibilitate şi ce putem face pe mai departe, nu şi bugetele. Bugetele s-au împărţit, momentan aşa pare, sperăm ca noua conducere a ministerului să reanalizeze acest aspect şi să vină cu alte alocări şi realocări pentru sectorul ferme mici şi ferme de familie“, a adăugat Păunel.
Micii fermieri traversează cel mai slab an din ultimii 30, se plâng aceştia, în ciuda producţiei bune. Au vândut însă în 2021 la preţuri extrem de mici, cei care au putut să o facă, iar toamna a venit cu scumpiri la input-uri chiar şi de 300-400%. „Vorbim aici de preţuri foarte mici la produsele noastre, vorbim de o creştere de la 30% până la chiar 300-400% a unor input-uri. Numai îngrăşămintele chimice s-au scumpit cu procente între 200 şi 400% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Banala uree: anul trecut un sac era undeva 80-85 lei, acum este 240 lei. Nu mai vorbim de azotat şi celelalte îngrăşăminte pe care le folosim, care au ajuns la 260-270 lei. (…) Sunt oameni care la această dată deja au apelat la instituţiile financiare de credit, ceea ce nu s-a mai întâmplat de 3-4 ani în satul românesc“, a mai spus Păunel, conform sursei citate.
