Românii simt deja direct inflaţia și la o parte din medicamentele, mai ales la cele eliberate fără prescripţie de la medic, pentru care piaţa e liberă, exact ca la alimente. Dar mai apare un fenomen: indirect, creşterea costurilor riscă să ducă la dispariţia de pe piaţă a unor medicamente, date numai pe bază de reţetă, categorie la care statul reglementează preţurile.
Din farmacie se pot cumpăra două tipuri de medicamente: cele pentru care nu ai nevoie de reţetă – în limbaj specific domeniului, se numesc OTC-uri; celor eliberate doar pe bază de prescripţie medicală, farmaciştii le spun RX-uri.
Pentru cele fără rețetă, preţurile se pot modifica foarte uşor, în funcţie de dinamica cerere-ofertă. Cum povesteşte o farmacistă din Bucureşti, „o vreme nu se mai găsea deloc Nurofen sirop. Când a venit iar, distribuitorii i-au urcat preţul cu 50%”, scrie libertatea.ro
RX-urile, tratamentele pe bază de rețetă, însă au, potrivit legii, preţul reglementat de stat. Distribuitorii trebuie să se încadreze într-un maxim stabilit de Ministerul Sănătăţii drept cel mai mic preţ din UE pentru acel medicament.
Doar în ultima lună, s-au schimbat preţurile de intrare (cele setate de distribuitori) pentru 5 medicamente tip OTC, dintre cele cumpărate mai frecvent de români: Colebil, de la 11,47, la 14,38, cu o scumpire de 25%; Panadol Baby, de la 11,46, la 16,28, cu o scumpire de 42%; Bixtonim, de la 10,5, a ajuns la 13,86, cu o scumpire de 32%, Essentialle, de la 23,5, la 25,52, scumpire de 8%, Theraflu, de la 18,7, la 25,97, cu scumpire de 38%.
Datele vin de la un farmacist independent, care a selectat, pentru Libertatea, din medicamentele cu preţuri de intrare mai mari decât luna precedentă, pe cele utilizate cel mai des de clienţi.
În perioada aprilie 2021- martie 2022, pacienţii români au cumpărat din farmacii 678,5 milioane de cutii de medicamente, cu 12,1% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit studiului Pharma & Hospital Report, realizat de Cegedim, companie de consultanță și cercetare. A crescut şi numărul total de zile de tratament, cu 8%.
Tot între aprilie 2021 şi martie 2022, valoarea medicamentelor eliberate de farmacii către pacienţi în România a fost de 22,27 de miliarde de lei (4,51 de miliarde de euro), la preţ de distribuţie, cu 22,6% mai mult faţă de perioada de referinţă.
Adică am plătit pe tratamentele medicamentoase, fie direct din buzunar, fie prin intermediul compensării CNAS sau prin programele naţionale, cu aproape un sfert mai mult decât în anul precedent, mai scrie sursa citată.
Preţurile medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie nu sunt modelate de piaţă în aceeaşi măsură ca preţurile la pâine sau la o cazare la munte. Medicamentele pentru care este necesară prescripţia au preţul reglementat de stat. Cum preţul nu are unde să urce, pacientul nu simte scumpirea, ci vede uneori cum produsul dispare de tot de pe piaţa din România, pentru că nu mai e suficient de rentabil pentru farma să îl ţină aici. Când dispar medicamentele ieftine, în cel mai fericit caz, rămân medicamentele originale, mult mai scumpe. În cel mai rău scenariu însă, pacienţii rămân fără alternativă – cum s-a întâmplat frecvent cu medicamente pentru cancer sau diabet.
Doar în ultima lună găsim peste 20 de medicamente cu discontinuităţi temporare sau permanente pe piaţa din România. În peste 90% din cazuri, producătorii invocă „motive comerciale” pentru aceste discontinuităţi. Majoritatea sunt medicamente generice, ieftine.
Genericele, care, de regulă, intră pe piaţă cu un preţ în medie cu 40% mai mic decât al medicamentului inovativ, au fost primele afectate de creşterea costurilor de fabricaţie, pe fondul pandemiei, războiului şi începutului de criză economică. Sunt scumpiri la toate nivelurile, explică Simona Cocoş, preşedinta Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România:
- Creşterea costurilor cu materia primă: între 20 şi 60%
- Costuri mai mari pentru transport (300% pentru transportul maritim, 250% pentru cel aerian), electricitate (scumpire cu 100% după plafonare), gaz
- Preţuri mai mari cu 15-20% pe ambalaj (hârtie, folia de aluminiu pentru medicamente)
- Scumpirea forţei de muncă.
În aceste condiţii, mai multe medicamente generice au dispărut deja de pe piaţa din România şi această tendinţă va continua, avertizează reprezentanţii producătorilor.
Conform site-ului ANMDM, situația din România a determinat dispariția a peste 2.500 de medicamente generice în ultimii ani, numai în primele luni ale acestui an fiind retrase 100 de medicamente generice.
În același timp, numărul medicamentelor generice lansate în ultimii cinci ani în România este de șase ori mai mic comparativ cu Germania și la jumătate comparativ cu piața din Cehia, a adăugat el.
