Modul în care sindromul post-COVID îi afectează pe pacienţii care au avut forme uşoare ale bolii este surprinzător, spune managerul Institutului „Marius Nasta” din București, Beatrice Mahler. Potrivit acesteia, jumătate din pacienţii care ajung la medic pentru evaluare post-COVID au tuse, oboseală la efort și infecţii respiratorii repetate.
„Este surprinzător modul în care sindromul post-COVID îşi face simţită prezenţa la pacienţii care au avut forme uşoare de COVID. Mă refer aici la persoane tinere, persoane care nu au necesitat tratament antiviral sau internare în spital în timpul perioadei de boală, dar care la o perioadă de trei luni, şase luni se prezintă la medicul pneumolog acuzând o simptomatologie nu neapărat brutală, ci supărătoare: tuse, oboseală la efort, infecţii respiratorii repetate. (…)
Sunt destul de frecvente (cazurile – n.r.). Aş spune că jumătate din pacienţii care se prezintă pentru evaluare post-COVID au acest tip de afectare”, a afirmat, miercuri, medicul, citat de Agerpres.
Beatrice Mahler a spus că afectarea pulmonară în cazul acestor pacienţi este asemănătoare celei a persoanelor care au mai mult de 20 de ani de fumat.
„Examinarea pe care o facem în laboratoarele funcţionale evidenţiază o modificare o funcţiei pulmonare care se produce la nivelul săculeţilor de aer, la nivelul alveolelor, probabil prin mecanism imun specific infecţiei SARS-CoV-2.
Pentru a înţelege lucrurile, aş compara cu persoanele care fumează. Pentru că aceeaşi afectare la nivelul săculeţilor o găsim la pacienţii care au mai mult de 20 de ani de fumat. Surprinzătoare pentru mine, cel puţin, şi surprinzătoare în condiţiile în care am avut pacienţi care nu au avut un singur episod de infecţie, ci mai multe episoade, este adevărat, toate uşoare, dar la care funcţia pulmonară la acest nivel este important afectată”, a explicat Mahler.
Potrivit medicului, o mare parte dintre cei care se prezintă şi au această afectare post-COVID recuperează funcţia pulmonară, dar nu complet.
„O mare parte recuperează funcţia pulmonară, dar nu complet.
Simptomatologia se ameliorează, însă tratamentul pe care îl avem în acest moment disponibil este un tratament nespecific, pentru că este o boală nouă despre care ştim foarte puţine şi pe care o tratăm cu metodele pe care le avem până acum la dispoziţie.
Adică, de multe ori, corticoterapie, kinetoterapie respiratorie, mai puţin terapie bronhodilatoare, pentru că sprayurile inhalatorii pe care le administrăm pacienţilor cu BPOC şi astm nu ajung la acest nivel pentru a produce efect”, a adăugat managerul Institutului „Marius Nasta”.
