Jocuri cazinou fără depozit gratuite

  1. Casino Bonus Depunere: Acest jackpot slots wild este sushi ninja verde, face ceea ce face orice altă carte sălbatică, cu excepția cazului în care vă aflați în modul de rotiri gratuite.
  2. Impozitare Castiguri Jocuri De Noroc - În afară de asta, și celelalte simboluri sunt destul de profitabile.
  3. Jocuri Cu Aparate: Acest lucru le face riscante, dificil de câștigat și ceva pe care mulți jucători îl evită cu atenție.

Keno italia

Jocuri Casino Online Gratis Pacanele
Cazinoul face apel la jucători din întreaga lume, de unde și varietatea canalelor de plată pe care le acceptă.
Frank Sport Casino Ro 2026 Review
Nu există nicio aplicație nativă Slot Planet Casino în acest moment, totuși site-ul browserului mobil oferă tot ce aveți nevoie pentru jocuri de noroc de cazino de cea mai bună calitate oricând și oriunde vă aflați.
Pentru a garanta că fiecare jucător are informațiile protejate, Island Jackpots Casino utilizează tehnologia 128-bit Security Socket Layer pentru criptare și firewall-uri.

Păcănele electronic noi gratis 2026

Conti Casino No Deposit Bonus
Rotirile gratuite sau rotirile bonus sunt un alt tip de bonus oferit de cazinouri pentru a atrage noi jucători.
Loto 6 Din 49 Verificare Bilet
Lumea mea academică se bazează pe jocuri de noroc problemă și încearcă să-l înțeleagă și încearcă să-l diminueze.
Top Jocuri Bally

Mărțișorul, o poveste cu mai multe straturi

Mărțișorul, obiect pe care mai ales bărbații îl dăruiesc ființelor dragi, ascunde, de fapt, o poveste cu mai multe straturi, ca o nuvelă ivită din mintea arborescentă a unui Cortazar sau Borges.

Odinioară, pe 1 martie de obicei mamele le legau copiilor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. O legau fie de o cordelușă roșie, fie de un șnur împletit dintr-un fir de mătase roșie și altul de mătase albă. Cei avuți – destul de rari în satul românesc – foloseau un șnur făcut din fire de aur și argint. În funcție de zona etno-geografică, se numea mărțișor, marț sau mărțiguș. Oamenii credeau că acel copil care va purta mărțișor va fi sănătos, „curat ca argintul” și norocos.

Specialiștii (etnografi, etnologi sau antropologi) vorbesc despre o funcție apotropaică a mărțișorului.

„Apotropaic” ce cuvânt… înspăimântător pentru urechile noastre! Mărțișorul legat la mână sau la gât are formă de cerc. Mărțișorul, deci, îndeplinea, înainte de toate, o funcție magică. De aceea nu doar copiii erau protejați de maleficii, prin intermediul lui, ci și cloșca din cuibar, oaia din staul sau… pomii din grădina țăranului.

Ca orice obiect magic, el se supunea unor reguli stricte. Era „îmbrăcat” într-un anumit moment benefic și „lepădat” în altul. Obiectele magice sunt încărcate de numinos – o forță pe care dacă nu știi cum s-o stăpânești, poate avea efect de bumerang: se întoarce numaidecât împotriva ta. Respectând această lege nescrisă, în anumite zone ale României, mama îi lega copilului mărțișorul în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Micuțul îl purta la mână sau la gât 12 zile, apoi îl lega de ramura unui pom tânăr. Dacă acelui pom îi mergea bine, însemna că și copilul se va bucura, în viața sa, de sănătate, prosperitate și noroc.

În alte locuri, mărțișorul se purta până înflorea porumbarul sau păducelul. Alții îl purtau până la întoarcerea berzelor sau până pe 9 martie, când, în calendarul creștin sunt sărbătoriți cei 40 de mucenici.

În alte locuri din România purtau mărțișor și fetele mari sau nevestele din motive… cosmetice. Pentru frumusețea tenului. Se zicea că „Cine poartă mărțișoare/Nu mai e pârlit de soare”.

La finele lunii martie „lepădau mărțișorul”, adică și-l desfăceau de la mână, șnurul îl legau de ramura unui pom proaspăt înflorit, iar cu moneda cumpărau fie pâine, albă, fie caș, fie vin. Se credea că fetei care respecta întocmai acest ritual, fața i se făcea albă precum cașul și rumenă ca vinul. Bineînțeles, respectând până la capăt regulile magiei simpatetice, bănuțul purtat îi asigura purtătorului belșugul atât de mult-dorit. Alte fete purtau mărțișorul până auzeau cucul cântând sau vedeau în înaltul cerului primul cârd de berze.

Ziua de 1 martie, denumită și Baba Dochia, Baba Marta sau Cap de primăvară, prilejuia predicții despre viitor și prescria câteva tabuu-uri, mici reguli nescrise, pe care dacă le respectai, îți asigurai sănătatea și prosperitatea. Se credea că dacă pe 1 martie va fi o zi frumoasă, însemna că timpul va fi frumos, întreaga primăvară și vară. Iar dacă era urâtă, dimpotrivă, că vor avea parte de o primăvară mohorâtă și o vară capricioasă.

Pe 1 martie, gospodinele se abțineau să lucreze ceva. Astfel, „domoleau mânia Babei Dochia”, stăvileau gerul care le amenința viitoarele recolte și nimeni din casă nu se îmbolnăvea de vărsat sau nu era primejduit de înec. Femeile puteau totuși să facă clacă de tors fiindcă și Baba Dochia mersese cu oile, luându-și furca și lâna pentru tors.

Tot pe 1 martie, fetele sau femeile care purtau numele de Evdochia, Dochia sau Dochița își serbau ziua.

Sursa și foto: Muzeul Național al Țăranului Român

author avatar
Jurnalul Olteniei
Distribuie acest articol